„Igiena, cea mai sigură metodă anti-îmbolnăvire! Igienă a fost și va fi un rezultat al convingerilor culturale, al intereselor economice și a ideologiilor politice dintr-o anumită epocă. Fiecare jalon al istoriei ei corespunde unui progres al științei sau unei descoperiri medicale ce ne-a mărit speranța de viață. Frontiera dintre sănătate și boală este foarte subțire, iar simpla igienă poate deveni o chestiune de viață și de moarte- dovadă sunt epidemiile și pandemiile ce au marcat istoria omenirii”, a scris dr Mihaela Bilic pe pagina ei de Facebook.
Ea spune că această metodă a fost aplicată cu succes acum mii de ani.
„Antichitatea a reprezentat o perioadă înfloritoare pentru curățenie, Hygiena fiind considerată zeița sănătății. Se pune accentul pe băi, masaje și mișcare, iar alimentația era și ea corespunzătoare pentru o viață sănătoasă. La romani se construiesc Thermele, adevărate palate dedicate sănătății publice, în care se consumau până la 450 litri de apă/zi/persoană, față de numai 150l/zi/pers în prezent.
Dacă în antichitate apa făcea parte integrantă din arta de a-ți păstra sănătatea, Evul Mediu vine cu o mentalitate diametral opusă: oamenii făceau baie doar de 2 ori/an, o dată la Paște și o dată la Crăciun! Apa din orașe era infectată cu toate resturile și dejecțiile oamenilor și animalelor, ca urmare se bea cu precădere vin și bere ca măsură de siguranță. În așa niște condiții de igienă precară nu e de mirare că explodează toate epidemiile grave: sifilis, tifos, variolă, febră tifoidă și ciumă - cea mai rea dintre ele. În jurul anului 1350, ciuma reușește să facă 25 milioane de victime în numai 5 ani, adică 30-50 % din populația Europei dispare!
Aceasta este perioada în care apare pentru prima oară ideea de izolare, cu sechestrarea și chiar deportarea bolnavilor pentru a preveni răspândirea bolilor. În anul 1425 Veneția este primul oraș care creează o insulă specială pentru leproși, iar în anul 1468 apare în premieră noțiunea de carantină - era vorba de o perioadă de izolare de 40 de zile pentru orice persoană care dorea să intre în Veneția. Pentru a nu fi afectate interesele economice și comerciale ale zonei, carantina se dovedea ca fiind obligatorie și esențială în triajul persoanelor sănătoase de cele bolnave, mai ales că Veneția era un port în care acostau vase venite din lumea largă, cu tot felul de boli și infecții la bord.
Secolul XVII este și el dubios din punct de vedere al raportului oamenilor cu igiena, apa era considerată periculoasă pentru ca dilată porii și astfel se crează o poartă de intrare pentru boli în organism! Luxul și eleganța de la curțile regale (inclusiv Versailles) erau invers proporționale cu consumul de apă, baia și mai ales spălatul pe cap fiind interzise pe motive de siguranță. Se folosea din belșug pudră pentru corp, se purtau peruci care acopereau porii capului, iar hainele se schimbau foarte des, chiar și de mai multe ori pe zi, obiectivul fiind să fii curat fără să te uzi cu apă!!
Abia în secolul XVIII în Germania igiena este repusă în drepturile ei firești printr-un Tratat de Sănătate publică care decretează faptul că apa este indispensabilă pentru sănătate. Pentru prima oară oamenii încep chiar să facă băi în mare, să stea la aer și la soare ca metode ce pot scădea riscul de boală. Din păcate secolul XIX vine cu o nouă epidemie legată de apa infectată-holera! Este nevoie de mai bine de 20 de ani și multe victime până când boala este stopată, odată cu salubrizarea orașelor și dezvoltarea rețelelor de canalizare.
Este interesant și trist deopotrivă să realizăm de câți ani a avut nevoie omenirea și câte victime au trebuit să existe până când am înțeles cât de importantă este igiena și cât de mult ne protejează un gest simplu cum este spălatul pe mâini cu apă și săpun. La sfârșitul secolului XIX un medic vienez și-a pierdut cariera după ce a demonstrat că spălatul pe mâini în cazul chirurgilor scade spectaculos frecvența infecțiilor intraspitalicești. Reputația lui a fost prețul plătit pentru o noțiune revoluționară la acele vremuri: dezinfectarea mâinilor ca metodă de prevenire a bolilor.
Pasteur marchează o nouă perioadă în istoria medicinei fiind „părintele” vaccinurilor și al pasteurizării, o metodă prin care alimentele devin sigure pentru consum prin fierbere. Progresul științific și sanitar ajunge la apogeu în momentul în care o boală precum variola este eradicată, iar poliomielita, teranosul și difteria sunt și ele ținute sub control cu ajutorul vaccinării.
Obligativitatea vaccinării și a carantinei au fost mereu subiecte de polemică și controverse, nu este ușor să găsești un echilibru între interesele economice și siguranță sanitară. Un lucru este însă cert, izolarea și limitarea deplasărilor populației ajută la limitarea răspândirii îmbolnăvirii. Chiar dacă se spune că bolile nu au granițe, este clar că o boală nu poate traversa granița fără să fie purtată de un bolnav. Iar secolul XX nu a fost scutit nici el de pandemii grave: gripa spaniolă în 1918, HIV-ul în 1980, gripa porcină în 2009 și coronavirusul în 2019. Până vom avea vaccinuri adecvate pentru fiecare tip de boală, regulile de igienă de bază și spălatul pe mâini sunt metode sigure de a ne proteja. Cât despre carantină și izolarea socială, din păcate funcționează și ele. Și spun „din păcate” pentru că prețul pe care-l plătim este fragilizarea economiei și a sănătății noastre psihice. Să sperăm că astea se pot „repara” odată ce vom scăpa de pandemie...”, a scris Mihaela Bilic, pe pagina sa de Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
