Epilepsie, diagnostic dificil în lipsa crizelor

Epilepsia este o boală care poate fi foarte înșelătoare. Diagnosticarea ei este ușoară atunci când există semne motorii evidente (convulsii), însă adevărata provocare este la persoanele non...
Speakerii sesiunii „Neuroscience", din cadrul a Congresului Clubului Regal al Medicilor, au prezentat importanța monitorizării EEG în diagnosticul epilepsiei la copii și adulți. Potrivit medicului neurolog Bogdan Florea, de la Spitalul Regina Maria, diagnosticarea acestei boli este ușoară atunci când există semne motorii evidente (convulsii), însă adevărata provocare este la persoanele non- convulsive.
În status epileptic (interval de 30 de minute în care crizele sunt repetate, iar pacientul nu își revine la starea inițială între crize) nonconvulsiv, singura soluție este electroencefalografia (EEG).
„Sunt pacienți în comă, internați la terapie intensivă, care nu au convulsii, deci nu îți dai seama că ar putea fi vorba de o epilepsie. Aceștia trebuie monitorizați EEG cât mai rapid, deoarece fiecare oră de întârziere în diagnosticarea și intervenția în statusul epileptic non- convulsiv crește rata de mortalitate cu 1-2%. Dacă ratăm diagnosticul de status epileptic non- convulsiv timp de 2 zile, rata mortalității este între 48% și 96%", a explicat dr. Bogdan Florea, medic primar neurolog.
Un copil epileptic ar trebui să facă o electroencefalogramă ziua și una noaptea
În ceea ce privește diagnosticarea epilepsiei la copii, acesta este un proces extrem de complex. Potrivit dr. Raluca Teleanu, medic primar neurologie pediatrică, Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu", un copil epileptic ar trebui să facă, în mod normal, o electroencefalogramă de zi și obligatoriu una de noapte.
„Noi facem de câțiva ani și polisomnografie pentru diferite tipuri de epilepsie care apar noaptea sau pentru a diferenția manifestările clinice de somn. Viitorul înseamnă să dăm acces la investigații performante copilului epileptic încă din prima zi de viață. Cu ajutorul acestor investigații, reușim să punem un diagnostic corect, să schimbăm cumva prognosticul acestei boli. Epilepsia la nou- născut este atipică, un bebeluș nu face crize epileptice clasice: el poate da puternic din picioare și, fără un EEG, nu putem stabili un diagnostic clar", a explicat specialistul.
Dr. Raluca Teleanu a prezentat, în cadrul sesiunii, și beneficiile sistemul ambulator holter EEG, cu care pot fi monitorizați acasă copiii care nu suportă spitalizarea.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.