Furnicăturile sau amorțeala la nivelul pielii transmit anumite semne că organismul nu funcționează la parametrii optima.
Furnicăturile poartă denumirea medical de parestezii. Toată lumea a experimentat, cel puțin o dată, această senzație. Aproape toată lumea a avut parestezie ocazional. Unul dintre cele mai frecvente momente în care oamenii au acel sentiment familiar de „ace în piele” este când braţele sau picioarele lor amorţesc.
Poate ai adormit cu braţul prins sub tine sau ţi-ai ţinut picioarele încrucişate prea mult timp. Această senzaţie apare de obicei pentru că aţi făcut presiune din greşeală pe un nerv. Se rezolvă odată ce vă schimbaţi poziţia pentru a elimina presiunea din nervul afectat.
”Poate părea ciudat, dar parestezia este de obicei nedureroasă şi inofensivă. Uneori, poate fi semnul unei probleme medicale mai grave.
Unele persoane au parestezie cronică sau pe termen lung, care poate fi un semn al unei leziuni sau afecţiuni nervoase mai grave”, arată dr. Răzvan Darea, medic specialist recuperare medicală și medicină fizică sportivă.
Vezi și: Ce să faci ca să îmbătrânești frumos. Cum contribuie alimentația și obiceiurile la trecerea anilor
Parestezia se întâmplă din cauza presiunii asupra unui nerv. Când această presiune dispare - de exemplu îţi schimbi poziţia - sentimentul dispare. Dar, în unele cazuri, senzaţia nu dispare sau revine în mod repetat. Aceasta se numeşte parestezie cronică şi poate fi un semn al unei afecţiuni sau a afectării nervilor.
Mai multe lucruri pot provoca parestezii cronice, inclusiv:
- O vătămare sau un accident care a cauzat leziuni ale nervilor;
- Un accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitoriu- când fluxul de sânge către creier este întrerupt şi provoacă daune
- Radiculopatia - o rădăcină nervoasă comprimată
- Neuropatie - afectarea nervilor
- Un nerv ciupit (adesea la nivelul gâtului, umărului sau braţului) din cauza rănirii sau a utilizării excesive
- Sciatica - presiune asupra nervului sciatic (care merge de la pelvisul inferior până la fese şi picioare), o problemă obişnuită în timpul sarcinii, care de obicei provoacă amorţeala şi durere în spate sau picioare.
- Radiculopatie. Radiculopatia este o afecţiune în care rădăcinile nervoase devin comprimate, iritate sau inflamate.
Vezi și: Dușul, necesar dar cu limitări. De câte ori pe săptămână este indicat să ne spălăm
Acest lucru se poate întâmpla atunci când aveţi:
- Un disc herniat care apasă pe un nerv;
- O îngustare a canalului care transmite nervul de la măduva spinării la extremitate;
- Orice masă care comprima nervul pe măsură ce iese din coloana vertebrală.
Radiculopatia care vă afectează partea inferioară a spatelui se numeşte radiculopatie lombară. Radiculopatia lombară poate provoca parestezie la picior sau picior. în cazuri mai severe, poate apărea compresia nervului sciatic şi poate duce la slăbiciune în picioare. Nervul sciatic este un nerv mare care începe în măduva spinării inferioară, arată Healthline.
Radiculopatia cervicală implica nervii care oferă senzaţii şi forţa braţelor.
Dacă aveţi radiculopatie cervicală, este posibil să aveţi:
- Dureri cronice de gât;
- Parestezie a extremităţilor superioare;
- Slăbiciunea braţului;
- Slăbiciunea mâinilor.
- Neuropatie. Neuropatia apare din cauza leziunilor cronice ale nervilor. Cea mai frecventă cauza a neuropatiei este hiperglicemia sau creşterea glicemiei.
Vezi și: Infecțiile, risc pentru Alzheimer și Parkinson. Care este legătura
Alte cauze posibile ale neuropatiei includ:
- Traumă;
- Leziuni de mişcare repetitive;
- Boli autoimune, cum ar fi artrită reumatoida;
- Boli neurologice, cum ar fi scleroza multiplă;
- Boli de rinichi;
- Boli de ficat;
- Accident vascular cerebral;
- Tumori la nivelul creierului său aproape de nervi tulburări ai măduvei osoase sau ale ţesutului conjunctiv;
- Hipotiroidism;
- Deficienţe de vitamina B-1, B-6, B-12, E;
- Anumite medicamente, cum ar fi medicamentele pentru chimioterapie;
- Expunerea la substanţe toxice, precum substanţe chimice sau metale grele.
- Afectarea nervilor poate duce în cele din urmă la amorţeala permanenta sau paralizie.
Vezi și: Cele mai rele locuri de muncă pentru sănătate. În ce domenii ești predispus durerii
Unii factori cresc riscul de a parestezii:
Sexul: femeile sunt mai predispuse la apariţia sindromului de tunel carpian, posibil din cauza unui canal nervos mai îngust;
Obezitate: Greutatea suplimentară poate exercita presiune asupra nervilor;
Sarcina: Creşterea în greutate şi apa asociată cu sarcina poate provoca umflături şi presiune asupra nervilor;
Boala tiroidiană: boala poate provoca sindromul de tunel carpian;
Diabet: A avea diabet poate provoca leziuni ale nervilor şi ţesuturilor;
Artrită reumatoidă: Aceasta provoacă inflamaţii, care pot comprima şi nervii din articulaţii;
Odihnă prelungită la pat: statul la pat pe perioade prelungite poate provoca compresie nervoasă şi creşte riscul de parestezie;
Suprasolicitarea: persoanele care au locuri de muncă sau hobby-uri care necesită mişcări repetitive ale mâinilor, coatelor sau picioarelor prezintă un risc mai mare de parestezii sau leziuni ale nervilor.
Furnicături sau senzaţie de „ace în piele”;
- Dureri severe sau arzătoare;
- Amorţeala sau senzaţie slabă în zona afectată;
- Senzaţia că zona afectată a „adormit”;
- Senzaţie de înţepătura sau mâncărime;
- Piele ce se simte fierbinte sau rece.
Simptomele pot fi constante sau intermitenţe. De obicei, aceste senzaţii apar în zona afectată, dar se pot răspândi sau radia spre exterior.
Parestezia temporară se rezolvă de obicei în câteva minute. Este posibil să aveţi un caz de parestezie cronică dacă acele senzaţii ciudate nu dispar sau dacă revin mult prea des. Dacă simptomele sunt severe acest lucru vă poate complica viaţa de zi cu zi. De aceea, este important să se descopere cauza paresteziei. Nu ezitaţi să căutaţi o a doua opinie sau să consultaţi un specialist, dacă este necesar.
Severitatea paresteziei cronice şi cât timp va dura depinde în mare măsură de cauză. Cu cât este depistata mai repede, cu atât va fi tratată mai rapid şi senzaţiile vor dispărea. Asiguraţi-vă că spuneţi medicului dacă tratamentul nu funcţionează, astfel încât să vă poată ajusta planul de tratament.
Consultaţi-vă medicul dacă aveţi parestezie persistenta fără o cauză evidenta. Menţionează orice activităţi la care participi care implică mişcare repetitivă. De asemenea, ar trebui să enumeraţi orice medicamente luaţi. Medicul va lua în considerare bolile cunoscute pentru a-l ajuta să facă un diagnostic. Dacă aveţi diabet, de exemplu, medicul va dori să stabilească dacă aveţi leziuni ale nervilor sau neuropatie.
Medicul va efectua un examen fizic complet, inclusiv un examen neurologic. Testele de sânge şi alte teste de laborator pot ajuta la excluderea anumitor boli.
În funcţie de constatări, medicul poate recomandă şi alte teste, inclusiv:
Studiul conducerii nervoase: Acesta măsoară modul în care impulsurile nervoase se deplasează rapid în muşchi.
Electromiografie (EMG): Pentru a analiza activitatea electrică a modului în care interacţionează nervii şi muşchii.
Imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN): Aceasta poate fi utilizată pentru a privi în detaliu diferitele zone ale corpului.
Ecografie: Este folosită pentru a căuta compresia sau deteriorarea nervilor, cum ar fi în sindromul de tunel carpian.
Opţiunile de tratament pentru parestezie depind de cauză. Dacă există o afecţiune medicală care cauzează simptomele, atunci tratarea afecţiunii de bază ar trebui să trateze şi parestezia.
Odihna este de obicei recomandată. Este important să opriţi activităţile care cauzează compresia nervoasă pentru a permite vindecarea ţesuturilor.
Terapia fizică poate fi utilizată pentru a construi forţa în muşchii din jurul nervului afectat. Muşchii mai puternici pot ajuta la ameliorarea compresiei ţesuturilor şi la prevenirea reapariţiei paresteziilor. Muşchii mai puternici îmbunătăţesc flexibilitatea, gamă de mişcare şi mobilitate.
Unele medicamente, cum ar fi ibuprofenul şi naproxenul sodic, şi chiar injecţiile cu steroizi în zona afectată, pot fi administrate pentru a ameliora durerea şi a reduce umflarea şi inflamaţia.
Pentru paresteziile pe termen lung datorate fibromialgiei pot fi utile alte medicamente.
Dacă aceste tratamente nu ameliorează simptomele, poate fi necesară o intervenţie chirurgicală pentru a reduce presiunea asupra unui nerv. Chirurgia poate însemna eliberarea ligamentului carpian, îndepărtarea unui pinten osos sau chiar o parte a herniei de disc. Tipul de intervenţie chirurgicală va depinde de simptomele specifice pe care le întâmpină o persoană, precum şi de cauză acestora.
Există lucruri pe care o persoană le poate face pentru a reduce la minimum riscul de parestezii.
Menţinerea unei bune poziţii a corpului este vitală pentru a evita presiunea inutilă asupra nervilor. Fiind conştientă de poziţia corpului şi schimbând frecvent poziţiile, o persoană poate evita compresia nervoasă, ceea ce poate duce la parestezie.
De asemenea, limitarea mişcărilor repetitive sau cel puţin luarea unor pauze frecvente în timpul desfăşurării acelor activităţi poate preveni parestezia.
Ca întotdeauna, menţinerea unei greutăţi sănătoase şi efectuarea de exerciţii fizice regulate, inclusiv exerciţii de forţă şi flexibilitate, sunt strategii bune pentru construirea muşchilor puternici şi sănătoşi.
Află mai multe despre anatomia genunchiului și rolul pe care îl are meniscul, alături de cauzele pentru care acesta este deseori afectat.
Cât de mult afectează pozițiile de somn starea ta de sănătate. Care este modul corect de a dormi, fără a te trezi cu dureri.
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
Hernia de disc este o afecțiune frecventă și dureroasă unde potențialele complicații pot necesita intervenție chirurgicală.
Un birou modern, ajustabil pentru poziția de lucru, poate transforma orele de muncă sedentară într-un stil de viață mai activ și sănătos.
O simplă alunecare pe gheață te poate trimite la camera de gardă, iar consecințele sunt însemnate.
Ce trebuie să știi dacă dormi pe spate sau pe o parte. Este important de reținut ACEST aspect.
Ce este meniscul și ce rol joacă. În cât timp trebuie intervenit dacă se rupe meniscul și ce se poate întâmpla dacă nu o tratezi la timp.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
Când este indicată mobilizarea piciorului în cazul rupturii de menisc. Cât de importantă este această tehnică de tratament.
Medicul ortoped ne-a vorbit despre omartroză, afecțiunea ce poate da dureri severe și crize articulare.
Medicul Cătălina Poiană ne-a vorbit despre sarcopenie, boala destul de des întâlnită despre care se vorbește mult prea puțin.
