Galantamina este un compus prezent în ghiocei și are propietăți benefice asupra simptomelor bolii Alzheimer.
Ghiocelul, delicatul vestitor al primăverii, are în compoziția sa un compus chimic, galantamina, un alcaloid, cu proprietăți importante în tratamentul bolii Alzheimer, în forma ușoară sau moderat-severă.
Galantamina este un alcaloid natural din familia Amaryllidaceae, care este un inhibitor competitiv și reversibil selectiv al acetilcolinesterazei (Ach), care poate fi preparat și pe cale sintetică prin diferite metode, notează Science Direct.
Potrivit aceleiași surse, galantamina este utilizată în diferite boli neurodegenerative, în special în demență și în boala Alzheimer, care este principala cauză de demență (aproximativ 75%) la nivel mondial.
În acest moment nu există un leac pentru vindecarea bolilor neurodegenerative. astfel că specialiștii pe lângă faptul că încearcă să descopere mecanismul care declanșează apariția tulburărilor neuronale, caută și variantele optime pentru ameliorarea simptomatologiei specifice acestor afecțiuni.
Calea de administrare disponibilă a galantaminei este cea orală, mai mult, acest inhibitor are relativ puține efecte adverse și este considerat mai sigur de utilizat în comparație cu tacrina, care a fost retrasă din cauza efectelor secundare grave pe care le avea.
Reacțiile pe care le poate avea administrarea de galantamină includ:
- reacții cutanate grave, precum sindromul Stevens-Johnson sau erupție cutanată mai generală cu umflături. În acest caz este nevoie să întrerupeți imediat administrarea medicamentului și să vă adresați medicului curant.
- încetinirea ritmului cardiac. Administrarea galantaminei poate provoca ritm cardiac lent și leșin, iar acest lucru este mai frecvent în cazul persoanelor cu probleme cardiace.
- risc de agravare a bolii pulmonare. Dacă aveți antecedente de astm sau alte boli pulmonare, galantamina poate să înrăutățească aceste afecțiuni, motiv pentru care trebuie utilizată cu prudență, notează Healthline.
Alte efecte secundare, comune, ale administrării de galantamină sunt:
- greață
- vărsături
- diaree
- amețeli
- dureri de cap
- scăderea poftei de mâncare
- pierdere în greutate.
Important de reținut este faptul că galantamina poate interfera cu medicamentele administrate pentru tratarea depresiei, a alergiilor, a răului de mișcare, a afecțiunilor gastrice, a afecțiunilor vezicii urinare, blocanții neuromusculari, dar și cu unele specifice ameliorări simptomatologiei bolii Alzheimer.
În cazul acestora din urmă este nevoie de precauție, deoarece administrate în același timp cresc riscul apariției efectelor secundare.
În ultimii ani, oamenii de știință au făcut progrese extraordinare în ceea ce privește o mai bună înțelegere a bolii Alzheimer, iar ritmul continuă să crească.
Cu toate acestea, oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin ce cauzează boala Alzheimer la majoritatea oamenilor. La persoanele cu Alzheimer cu debut precoce, o mutație genetică poate fi cauza, arată National Institute on Aging.
Boala Alzheimer cu debut tardiv apare în urma unei serii complexe de modificări cerebrale care pot apărea pe parcursul a zeci de ani.
Cauzele includ, probabil, o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață. Importanța oricăruia dintre acești factori în creșterea sau scăderea riscului de a dezvolta Alzheimer poate fi diferită de la o persoană la alta.
Dintre factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta boala neurodegenerativă se numără:
- vârsta înaintată
- istoricul familial
- cei care au suferit de un traumatism cranian grav
- obezitatea
- hipertensiune arterială
- diabet.
Mai mult decât atât femeile sunt mai predispuse să facă boala Alzheimer, comparativ cu bărbații.
Simptomele comune bolii Alzheimer, care afectează 60-70% dintre cei cu demență, includ:
- uitarea
- probleme cu activitățile zilnice
- greșeli cu privire la timp și loc
- probleme de limbaj
- pierderea lucrurilor
- judecata slabă
- retragere din activitățile sociale
- schimbări de comportament și de caracter
- neliniște
- probleme cu vederea.
Galantamina acționează prin restabilirea temporară a echilibrului neurotransmițătorilor din creier, îmbunătățind concentrarea și abilitățile cognitive generale, în special neurotransmițătorul acetilcolină.
În medicina tradițională, populația est-europeană utiliza ceaiul din bulbii de ghiocei copiilor afectați de poliomielită, în timp ce pentru leziunile traumatice ale sistemului nervos, precum scleroza multiplă, se utiliza tinctura din bulbi, notează The Wild Pharma.
De asemenea, extractul din bulbii de ghiocei era folosit pentru tratarea glaucomului, iar compușii din ghiocei sunt studiați pentru posibila lor acțiune în vindecarea HIV.
Bulbii erau utilizați pentru întârzierea menstruației și chiar pentru inducerea avortului, mai arată sursa menționată.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
