Haloterapia, efect surprinzător asupra COVID-19. Ajută infecțiile respiratorii, dar și afecțiunile pielii
Haloterapia poate ajuta în afecțiunile respiratorii. Terapia a devenit populară la jumătatea secolului trecut.
Haloterapia este un tip de terapie cu sare care poate avea efecte benefice asupra sistemului respirator, fiind indicat atât copiilor, cât și adulților, dar pentru o serie de afecțiuni ale pielii.
Acest tip de terapie, care se desfășoară în camere cu pereții acoperiți cu sare, este foarte comun în zona est-europeană, iar prima constatate cu privire la beneficiile pe care le are sarea pentru sistemul respirator a venit în secolul al XIX-lea, când un medic polonez a observat că lucrătorii din minele de sare aveau mai puține probleme respiratorii comparativ cu alte categorii de mineri. De altfel, camerele de sare au devenit foarte populare în anii 1950-1960.
Vezi și: Programul de vizite, suspendat în spitale. Numărul cazurilor de gripă crește alarmant
Haloterapia, cum funcționează
Deși nu există date științifice în acest sens, susținătorii haloterapiei sugerează că aceasta poate:
- îmbunătăți funcția pulmonară
- să elimine polenul, toxinele și virusurile din plămâni și din tractul nazal
- reduce inflamația
- curăța cavitățile nazale și sinusurile
- să amelioreze anumite afecțiuni ale pielii, notează Medical News Today.
Dacă salinoterapia are loc în peșterile subterane din minele de sare, însă sunt mai puțin frecventabile de publicul larg, haloterapia se poate realiza și în orașe, fiind mai accesibilă celor care au nevoie de aerosolii de sare, principiul pe care funcționează aceasta din urmă, cu efect aproape similar cu cel al salinoterapiei.
Camerele active cu sare folosesc un generator care împrăștie sarea în jurul camerei, în timp ce camerele pasive includ cantități mari de sare, pe pereții încăperii, însă fără vreun generator care să o deplaseze, motiv pentru care Asociația Terapiei cu Sare (STA) sugerează că încăperile pasive nu sunt o formă de haloterapie, dar pot conferi o stare de relaxare și de bine.
Haloterapia, beneficii
Printre beneficiile pe care le iau în calcul susținătorii acestui tip de terapie se numără afecțiunile respiratorii, printre care și astmul.
Boala Pulmonară Obstructivă Cronică (BPOC) este o boală respiratorie care determină îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor cu apariția scăderii capacității pulmonare.
Unele studii sugerează că haloterapia este benefică în cazul BPOC.
Astmul. Studiile de laborator au evidențiat că terapia cu sare poate ajuta în cazul astmului. Cercetătorii au menținut șobolani într-un mediu asemănător salinei și au descoperit că mediul a ajutat celulele respiratorii ale acestora.
Bronșiectazia. Un studiu clinic realizat în urmă cu un deceniu, pe 20 de persoane cu această afecțiune, a arătat că deși nu au fost îmbunătățite simptomele legate de bronșiectazie ca urmare a utilizării un spray cu sare, acesta a fost eficient pentru relaxare și inducerea stării de bine în cazul a 65% dintre participanți.
COVID-19. STA sugerează că terapia cu sare uscată are efecte antibacteriene care ar putea fi benefice în cazul infectării cu noul coronavirus. Cu toate aceste, bacteriile nu sunt cele care cauzează infecția cu SARS-CoV-2. De altfel, nu există dovezi științifice care să sugereze că terapia cu sare este utilă pentru prevenirea și tratarea COVID-19.
Haloterapia, riscuri și precauții
Potrivit sursei menționate, există puține studii cu privire la siguranța și efectele adverse ale haloterapiei.
Astfel, un studiu restrâns a arătat că persoanele cu afecțiuni respiratorii au acuzat tuse după haloterapie, în timp ce un studiu clinic efectuat asupra persoanelor cu bronșiectazie nu au arătat efecte secundare.
De subliniat că cele două studii au fost restrânse, astfel că sunt necesare cercetări suplimentare în acest sens.
În ceea ce privește o alternativă a terapiei cu sare sunt incluse:
- utilizarea de soluții saline
- nebulizatoare
- băi cu sare
- gargară cu soluție salină.
De altfel, acestea sunt utilizate în mod frecvent în sezonul virozelor, în timp ce băile cu sare se pot efectua oricând, pentru a conferi o îmbunătățire a aspectului pielii, dar și pentru a induce o stare de bine.
Sarea Epsom, sarea amară, beneficii și precauții. La ce trebuie să fiți atenți când o utilizați
Sarea Epsom, cunoscută și ca sarea amară, este un compus chimic format din magneziu, sulf și oxigen, iar denumirea provine de la zona unde a fost descoperită, în orașul Epsom din Anglia.
În ciuda numelui său, sarea Epsom este un compus complet diferit de sarea de masă. Cel mai probabil a fost denumită "sare" din cauza structurii sale chimice.
Are un aspect similar cu sarea de masă și este adesea dizolvată în băi, motiv pentru care este posibil să o cunoașteți și sub denumirea de ”sare de baie”.
Deși are un aspect asemănător cu sarea de masă, gustul său este net diferit. Sarea Epsom este destul de amară și neplăcută, însă există persoane care o dizolvă în apă și o beau, dar aceasta nu se adaugă în mâncare. Citește mai departe AICI.
-
-
Adevărul despre buretele de duș15.03.2026, 17:00
-
-
De ce nu este recomandat să pui alimentele pe șervețele de hârtie15.03.2026, 15:00
-
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Un nou virus stârnește îngrijorare. Ce este virusul Nipah
Ce se întâmplă dacă bei direct dintr-o doză, fără să o cureți înainte. Un medic de boli infecțioase dezvăluie ce boli sunt pe doze
Mâncarea umedă pentru pisici, plină de microbi, E.coli, Salmonella: Îmbolnăvește toată familia!
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
De ce faci herpes la gură
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cum poate să te îmbolnăvească aerul condiționat. Medicii, avertisment
Câini morți după infectarea cu o nouă bacterie de la căpușe. Riscul pentru oameni crește
Cât de periculos este să stai pe vasul de toaletă
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație
Octavian Jurma, explicații despre sezonul gripal: Numărul de cazuri, dublu
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Cum se transmite HIV?
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Noua tulpină a virusului gripal ar putea copleși spitalele și provoca mii de decese
Stratus, noua variantă COVID care face ravagii. Specialiștii avertizează: Ar putea fi cea mai contagioasă de până acum
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Caz de Chikungunya în România. Boala e provocată de țânțari. Dr. Adrian Marinescu explică riscurile
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
