Holera, ALERTĂ în Suceava. Rafila, întrebat despre RESTRICȚII: "Există bacterii în ape" Ce este holera și cum se manifestă

Giorgiana Croitoru |
Data actualizării: | Data publicării:
Holera - Foto: Freepick @kuprevich
Holera - Foto: Freepick @kuprevich

DSP Suceava a emis o alertă de holeră, după ce a fost depistat un caz în Republica Moldova. Ce spune Alexandru Rafila despre restricții. 

UPDATE: Ministrul Alexandru a fost întrebat dacă se introduc restricții la granița cu Republica Moldova.

"Nu sunt cazuri de holeră. Doar bacterii identificate în ape reziduale. Nu e cazul de restricții", a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

...

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava a transmis o alertă către medicii de familie să fie atenți în cazul în care ar apărea vreo suspiciune de holeră, după ce un caz a fost diagnosticat la Vadu, pe Nistru, în Repulica Moldova, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, Gabriela Băncilă, purtătorul de cuvânt al DSP Suceava.

Gabriela Băncilă, a declarat că a fost depistat un caz de holeră în Republica Moldova.

"Am avertizat medicii de familie să fie vigilenți în ipoteza in care vreun pacient vine cu suspiciune, după diagnosticarea cazului din Republica Moldova. S-a trimis un mesaj populației prin care se insistă pe păstrarea igienei, consumul de apă potabilă din surse sigure", a spus Gabriela Băncilă.

Pe lângă vecinătatea cu Republica Moldova, Suceava este expusă și prin faptul că a primit foarte mulți refugiați din Ucraina și are numeroase tabere de migranți pe teritoriul județului.

Holera, ce este și cum se transmite. Epidemie în Mariupol. Dorobăț: Există! Sindrom diareic deosebit de SEVER care a zguduit lumea

 

Holera este o boală extrem de virulentă care poate provoca diaree acută apoasă. Durează între 12 ore și 5 zile pentru ca o persoană să prezinte simptome după ingerarea alimentelor sau a apei contaminate.

Holera este o infecție diareică acută cauzată de ingestia de alimente sau apă contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Holera rămâne o amenințare globală la adresa sănătății publice și un indicator al inechității și lipsei de dezvoltare socială, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Autoritățile din Mariupol, Ucraina, au impus carantina din cauza epidemiei de holeră.

Numărul mare de cadavre și gunoiul din Mariupol au dus la declanșarea unei epidemii de holeră.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a tras un semnal de alarmă cu privire la posibila apariție a unui focar de holeră la Mariupol și a trimis deja vaccinuri la Dnipro.

Holera, boală infecțioasă care provoacă diaree

Holera, o boală infecțioasă care provoacă diaree acută. Medicul infecționist Carmen Dorobăț a explicat în exclusivitate pentru DC MEDICAL cum se manifestă holera. 

”Holera este o boală cu transmitere digestivă, care se transmite în condiții de igienă precară, în condiții de apă care nu este igienizată și care în formele grave îmbracă forma unui sindrom diareic, deosebit de sever cu deshidratare deosebit de severă. 

În istoria marilor epidemii de holeră, bolnavii erau așezați pe o masă care avea la mijloc un orificiu prins la un recipient pentru că nu aveau timp să ajungă la toaletă. Este un sindrom diareic deosebit de sever care a zguduit lumea.

Holera este o boală care încă există pe glob, în zonele în care avem de a face cu probleme, în ceea ce privește igiena, în zone subtropicale unde condițiile de apă și condițiile de spălat pe mâini cu apă și săpun nu sunt posibile. Există holeră!”, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical, medicul Carmen Dorobăț.

Reechilibrarea organismului, mai importantă decât tratamentul

Holera este o boală ușor tratabilă. Majoritatea oamenilor pot fi tratați cu succes prin administrarea promptă a soluției de rehidratare orală, însă în cazuri mai grave poate fi necesară internarea chiar la terapie intensivă.

Pacienții sever deshidratați sunt expuși riscului de șoc și necesită administrarea rapidă de fluide intravenoase. Acestor pacienți li se administrează, de asemenea, antibiotice adecvate pentru a diminua durata diareei, pentru a reduce volumul de fluide de rehidratare necesare.

”Există tratament pentru holeră. Problema este că în afară de administrarea antibioticului, este vorba despre reechilibrarea organismului. Problema în holeră nu este atât tratamentul antiifecțios, ci este vorba de tratamentul de reechilibrare hemoelectrolitică

În condițiile actuale nu o să avem probleme de genul acesta, pentru că avem la dispoziție și tratament, și reanimare și lucrurile nu sunt scăpate de sub control”, a mai explicat medicul.

Igiena, prioritară pentru a preveni răspândirea holerei. Cum se transmite și care sunt șansele să ajungă în România

Soluția pe termen lung pentru controlul holerei constă în dezvoltarea economică și accesul universal la apă potabilă sigură și la o salubritate adecvată. Acțiunile care vizează condițiile de mediu includ punerea în aplicare a unor soluții sustenabile pe termen lung adaptate pentru a asigura utilizarea apei sigure, salubritatea de bază și bunele practici de igienă. 

”Dacă vorbim de holeră, nu trebuie să ne gândim la o boală care se transmite ușor. Nu se transmite pe calea aerului. Nu trece așa ușor dintr-un areal geografic în alt areal geografic”, ne-a mai spus medicul Carmen Dorobăț. 

Cum se manifestă holera

- volum mare de scaune diareice numite și "scaune de apa de orez"

- vărsături

- crampe musculare

- deshidratare severă.

Dr. Marinescu: Nu este un lucru de joacă

Holera face parte din ”bolile sărăciei”, fiind răspândită de obicei prin apa contaminată și se manifestă prin diaree severă și deshidratare.

Manifestările holerei vor apărea după 12 ore, până la 5 zile de la expunere, iar acestea pot varia de la o simptomatologie ușoară la una severă. Bolnavul nu are febră.

Medicul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București, a explicat pentru DC Medical care sunt riscurile în cazul holerei, pentru România, în contextul în care în Mariupol (estul Ucrainei) a fost anunțată epidemie de holeră. 

”E clar că risc există, nu e foarte mare pentru că noi avem puțini refugiați prin comparație cu Polonia, de exemplu. E clar că sunt situații mult mai complicate în alte țări unde sunt mulți refugiați, plus că cei care vin la noi tranzitează pentru o scurtă durată”, a spus medicul Adrian Marinescu

Citește mai departe aici

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel