Impactul izolării și carantinei asupra sănătății mintale. Concluziile unui chestionar online

Spitalul Universitar Militar din București a realizat, între 21 martie și 20 aprilie, un chestionar online despre impactul izolării și carantinării în perioada COVID-19 asupra sănătății mintale. Completarea chestionarului s-a făcut online și de la cei 941 de respondenți nu s-au colectat date personale, precizează, pe site-ul unității medicale, colonelul medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, Secția Clinică Psihiatrie, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr.Carol Davila" București.

După primele două săptămâni de răspunsuri la chestionar s-a făcut o scurtă analiză, urmată de cea de la final, iar ulterior s-a realizat o analiză comparativă între cele două.

Despre chestionar

Chestionarul, intitulat "Impactul psihologic al pandemiei Covid-19 în populația supusă autoizolării/carantinei", a fost compus din 34 de întrebări, cu un timp de completare de 10-15 minute. Au fost luate în calcul răspunsurile complete, ale persoanelor care au completat 100% din întrebările chestionarului (Q1-Q34), se arată pe site-ul unității medicale.

Despre respondenți

Respondenții au fost adulți (81.5%), vârstnici (17.5%) și adolescenți (1%), provenind din mediul urban (86%) sau rural (14%), atât din România (97.3%), cât și din diaspora (Marea Britanie, Germania, Austria, Canada, Republica Moldova, Tunisia, Belgia, Cehia, Spania, Cipru, Portugalia, Italia și USA, 2.7%).

Respondenții au fost de sex feminin (81%) sau masculin (19%), iar statutul lor marital a fost căsătorit(ă) 54.7%, necăsătorit(ă) 23.7%, văduv(ă) 8.6% sau divorțat(ă) 13% (Q7-8).

Persoanele care au completat chestionarul se aflau în cea mai mare parte în autoizolare cu scop profilactic (68%), în carantină (6.5%) sau izolare (simptomatic) (3%), pe o durată de o săptămână (11.5%), două săptămâni (8.5%) sau mai mult de 14 zile (80%) (Q2, Q3).

Respondenții făceau parte din personalul medical (10.5%), personalul implicat în menținerea ordinii publice și a siguranței naționale (1.2%), erau persoane care prestau activități comerciale (5.3%), ori făceau parte din alte categorii care implică un risc profesional de contactare a Covid-19 (12.3%) (Q4). Respondenții care nu se regăseau în niciuna din categoriile anterior menționate reprezentau 70.7% din total. Pregătirea profesională a persoanelor chestionate era de nivel universitar (43.4%), postuniversitar (24.6%) sau liceal (19.2%) (Q6).

Respondenții locuiau cu copii de vârstă până la 7 ani (9%), copii de 8-14 ani (6.7%), adolescenți (11%), vârstnici (peste 65 de ani) (12.7%), persoane imobilizate sau cu afecțiuni grave (2%), persoane aflate în tratament pentru diferite afecțiuni organice (5.6%), persoane diagnosticate cu tulburări psihice și aflate în tratament de specialitate (1.1%) ori alte persoane aflate în ingrijire (3%) (Q9). Dintre respondenți, 3% aveau tulburări psihice aflate în tratament, iar 13% prezentau afecțiuni somatice (Q10).

Concluzii

În urma acestui chestionar s-au formulat următoarele concluzii:

- STRES: nivelul a fost foarte diferit de la un respondent la altul, fiind de la absent la extrem: jumătate dintre cei chestionați aveau în îngrijire persoane minore, vârstnice, cu afecțiuni organice sau psihice, deci erau supuși unor factori de stres multipli;

- METODE de a face față stresului: comunicarea directă cu ceilalți membrii ai familiei cu care locuiau respondenții sau telefonică ori prin Internet cu cei dragi din afara casei; divertisment online (jocuri în rețea, filme artistice, documentare) sau TV (filme, programe de divertisment, sport); lectură; activități sportive; altele - grădinărit, jocuri de societate cu ceilalți membrii ai familiei aflați în autoizolare, programele TV de știri și programele educaționale (TV sau online); ținerea unui jurnal, organizarea timpului; dezvoltare personală prin cursuri online, meditație, yoga; dezvoltarea unor abilități profesionale prin cursuri online de limbi străine, operare PC, supraspecializări în domeniul propriu de activitate etc.

"Fumatul în exces înregistrează o creștere în ultimele săptămâni, acesta putând fi o metodă de coping disfuncțională pentru a face față stresului și pentru care se impun măsuri de psihoeducație la nivel populațional și recomandări de structurare a timpului în așa fel încât fumatul să fie înlocuit cu metode de relaxare lipsite de efecte nocive; au fost semnalate și alte metode de coping disfuncționale pe durata autoizolării, respectiv cumpărăturile online excesive, ulterior regretate de persoanele în cauză; mâncatul compulsiv, în special de dulciuri; automedicația pentru somn; abuzul de Internet. În acest sens trebuie atrasă atenția că autoizolarea este o perioadă în care dependențele comportamentale pot să se dezvolte nestingherit", mai arată sursa citată.

- SURSA DE INFORMARE: Internetul a fost preferat ca sursă de informare față de televiziune; timpul petrecut zilnic pentru informarea în legătură cu pandemia Covid-19 a fost redus (peste 70% au estimat la o oră acest timp), ceea ce indică o abordare realistă și evitarea intoxicației informaționale cu date referitoare la pandemie;

- ÎNGRIJORĂRI: grijile cele mai mari ale respondenților au fost: preocupări legate de sănătatea celor apropiați și a propriei persoane; situația financiară; viitorul profesional sau școlar.

- CE MĂSURI CER RESPONDENȚII: testarea masivă a populației, informarea cât mai exactă a populației, interzicerea intrărilor în țară pe o perioadă definită, oferirea mijloacelor de protecție cadrelor medicale în cantități adecvate, măsuri de protecție fiscală pentru întreprinderile mici și mijlocii, înăsprirea sancțiunilor pentru cei care nu respectă regulile autoizolării și carantinei, măsuri de protecție a copiilor, restricții de deplasare mai riguroase dar în același timp au fost semnalate și nevoi de relaxare a măsurilor de izolare a vârstnicilor, protocoale de autoizolare și carantină mai bine conturate, mai multă fermitate în elaborarea măsurilor de protecție de către guvernanți și programe sociale pentru persoanele defavorizate.

- NOU: chestionarul a arătat apariția unor fenomene de natură psihopatologică pe durata autoizolării - insomnie, nervozitate/iritabilitate, anxietate/panică, oboseală nemotivată, dispoziție depresivă, modificări ale poftei de mâncare, probleme de concentrare. Însă, deși se confruntă cu aceste probleme, aceștia nu apelează la servicii de asistență psihologică sau psihiatrică.

"Aceste fenomene arată nu doar că există riscul instalării unor tulburări psihice, în special de tip anxios și depresiv, ceea ce este de așteptat în această perioadă de (auto)izolare/carantină, ci și riscul ca aceste tulburări să se agraveze rapid în lipsa unor consulturi de specialitate. Trebuie menționată în acest context posibilitatea accesării platformelor de consulturi medicale online și a liniilor telefonice de asistență psihoterapeutică dedicate persoanelor care trec prin momente dificile. Medicii de familie și medicii specialiști pot elibera rețete în format electronic și le pot trimite pacienților, fără ca aceștia să se deplaseze la cabinet, dacă situația lor este cunoscută și nu au nevoie de schimbări terapeutice majore", se mai precizează în analiza chestionarului.