Anxietatea poate avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale. Există efecte pe termen scurt și lung atât asupra minții, cât și a corpului.
În timp ce mulți oameni știu despre efectele anxietății asupra sănătății mintale, mai puține persoane sunt conștiente de efectele secundare fizice, care pot include probleme digestive și un risc crescut de infecție. Anxietatea poate schimba și funcția sistemelor cardiovasculare, urinare și respiratorii, notează Medical News Today.
Persoanele cu anxietate pot experimenta o serie de simptome fizice și psihologice. Cele mai frecvente includ:
vă simțiți nervos, încordat sau temător
nelinişte
atacuri de panică, în cazuri grave
un ritm cardiac rapid
respirație rapidă sau hiperventilație
transpiraţie
tremor
oboseală
slăbiciune
ameţeală
dificultate de concentrare
probleme de somn
greaţă
probleme digestive
simțind prea frig sau prea cald
dureri în piept
Unele tulburări de anxietate au simptome suplimentare. De exemplu:
gânduri obsesive
comportamente compulsive care au ca scop reducerea anxietății cauzate de gânduri
perioade de eliberare temporar, care urmează comportamente compulsive
Anxietatea poate avea un efect semnificativ asupra organismului, iar anxietatea pe termen lung crește riscul de a dezvolta afecțiuni fizice cronice.
Comunitatea medicală suspectează că anxietatea se dezvoltă în amigdala, o zonă a creierului care gestionează răspunsurile emoționale.
Atunci când o persoană devine anxioasă, stresată sau înspăimântată, creierul trimite semnale către alte părți ale corpului. Semnalele comunică faptul că organismul ar trebui să se pregătească să lupte sau să fugă.
Organismul răspunde, de exemplu, prin eliberarea adrenalinei și cortizolului, pe care mulți o descriu drept hormoni de stres.
Răspunsul la luptă sau la zbor este util atunci când te confrunți cu o persoană agresivă, dar este mai puțin util atunci când mergi la un interviu de muncă sau când ai o prezentare. De asemenea, nu este sănătos ca acest răspuns să persiste pe termen lung.
Modurile în care anxietatea afectează organismul:
În perioadele de anxietate, respirația unei persoane poate deveni rapidă, ceea ce se numește hiperventilare.
Hiperventilarea permite plămânilor să ia mai mult oxigen și să-l transporte în jurul corpului rapid. Oxigenul suplimentar ajută organismul să se pregătească pentru a lupta sau a fugi.
Hiperventilarea îi poate face pe oameni să simtă că nu obțin suficient oxigen și ar putea grăbi respirația. Acest lucru poate agrava hiperventilarea și simptomele sale, care includ:
ameţeală
stare de leșin
furnicături
slăbiciune
Anxietatea poate provoca modificări ale ritmului cardiac și circulației sângelui în întregul corp.
Un ritm cardiac mai rapid face mai ușor să fugiți sau să luptați, în timp ce fluxul sanguin crescut aduce oxigen și nutrienți proaspeți mușchilor.
Când vasele de sânge se îngustează, aceasta se numește vasoconstricție și poate afecta temperatura corpului. Oamenii resimt adesea bufeuri ca urmare a vasoconstricției.
Ca răspuns, corpul transpiră să se răcească. Acest lucru poate fi uneori prea eficient și să facă o persoană să se simtă înfrigurată.
Anxietatea pe termen lung poate să nu fie bună pentru sistemul cardiovascular și sănătatea inimii. Unele studii sugerează că anxietatea crește riscul de boli de inimă la persoane altfel sănătoase.
Pe termen scurt, anxietatea crește răspunsurile sistemului imunitar. Cu toate acestea, anxietatea prelungită poate avea efect opus.
Cortizolul previne eliberarea de substanțe care provoacă inflamații și dezactivează aspecte ale sistemului imunitar care combate infecțiile, afectând răspunsul imun natural al organismului.
Persoanele cu tulburări de anxietate cronică pot fi mai predispuse la răceala comună, gripa și alte tipuri de infecții.
Cortizolul blochează procesele pe care organismul le consideră neesențiale într-o situație de luptă sau zbor.
Unul dintre aceste procese blocate este digestia. De asemenea, adrenalina reduce fluxul sanguin și relaxează mușchii stomacului.
Ca urmare, o persoană cu anxietate poate avea greață, diaree și arsuri stomacale. De asemenea, își pot pierde pofta de mâncare.
Unele cercetări sugerează că stresul și depresia sunt legate de mai multe boli digestive, inclusiv sindromul de colon iritabil (IBS).
Un studiu, efectuat la o clinică de gastroenterologie din Mumbai, a raportat că 30–40 la sută dintre participanții cu IBS au avut, de asemenea, anxietate sau depresie.
Anxietatea și stresul pot crește nevoia de a urina, iar această reacție este mai frecventă la persoanele cu fobii.
Necesitatea de a urina sau pierderea controlului asupra urinării poate avea o bază evolutivă, deoarece este mai ușor să fugiți cu vezica goală.
Cu toate acestea, legătura dintre anxietate și un impuls crescut de a urina rămâne neclară.
A avea anxietate poate duce la efecte negative pe termen lung. Persoanele cu anxietate pot experimenta:
depresie
probleme digestive
insomnie
dureri cronice
dificultăți cu școala, munca sau socializarea
pierderea interesului pentru sex
abuz de substanțe
gândurile de sinucidere
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
