Imunoterapie, molecule cheie în reglarea sistemului imunitar

Alexandra Mănăilă / 01 noi 2018 / 10:41
Imunoterapia ar putea avea ca efect secundar boli autoimune
Imunoterapia ar putea avea ca efect secundar boli autoimune

În urma Premiului Nobel pentru Medicină din 2018, atenția la nivel mondial este acum mai mult ca oricând îndreptată către promisiunea pe care o face imunoterapia în oncologie. O echipă internațională de cercetători pune o lumină nouă asupra unei molecule numite TIM-3, care ar putea juca un rol-cheie în reglementarea răspunsului imun.

Oamenii de știință și medicii de la Institutul de Cercetare al Centrului de Sănătate al Universității McGill, de la Spitalul de Copii Montreal, în colaborare cu echipele franceze de la Universitatea Paris- Descartes și Spitalul Necker-Enfants Malades au subliniat că această proteină ar fi următoarea țintă potențială pentru tratamentele de imunoterapie la pacienții cu cancer și alte boli. Cercetătorii au descoperit că atunci când proteina TIM-3 este suprimată sau inactivă, sistemul imunitar devine complet "dezlănțuit", iar celulele T sunt incontrolabil supraactivate, ducând la o formă rară de limfom (o formă de cancer care începe în limfocite) limfomul LTSCP.

Un puzzle medical rezolvat prin cooperare internațională

Echipa de cercetători a identificat două mutații care stau la originea acestui sindrom, care acționează direct asupra proteinei TIM-3, împiedicând-o să se exprime pe suprafața limfocitelor și să atace celulele canceroase. Ei au descoperit, de asemenea, că această formă de limfom asociată cu supraactivarea răspunsului imunitar a fost mai răspândită decât au crezut inițial. Ambele mutații au fost găsite la persoane de origine est-asiatică, australiană, dar și la pacienți de origine europeană.

Această lucrare s-a bazat pe constatările echipelor de cercetare făcute în urma studierii a doi pacienți, frate și soră care prezintă aceeași formă rară de limfom. După secvențierea genomului lor, cercetătorii au descoperit ca ambii pacienți aveau aceeași mutație pe o genă numită HAVCR2 care codifică pentru TIM-3 și că aceasta le-a fost transmisă de către părinții. În cadrul discuțiilor cu colegii cercetători din Australia și Franța, echipa a constatat că și acolo au existat cazuri similare de pacienți cu aceeași mutație (Tyr82Cys), care păreau a fi majoritatea descendenți din Asia de Est. O altă mutație (Ile97Met), pe aceeași genă, a fost identificată la pacienții de origine europeană. Un studiu al acestor mutații, efectuat la Paris, confirmă rolul lor în această nouă boală genetică. În total, 17 cazuri la copii și adulți au făcut obiectul acestei lucrări științifice.
,,Descoperirea acestei mutații a scos în evidență un mecanism anterior descris care ne-a permis să explicăm prezentarea clinică și evoluția foarte specială a acestor limfoame sub tratament", a precizat dr. David Michonneau de la serviciul de hematologie și transplant a spitalului Saint- Louis.

Dincolo de cazurile rare de limfom

Potrivit echipei de cercetare de la Institutul de Cercetare al Centrului de Sănătate al Universității McGill Sși pitalul de Copii Montreal, în majoritatea țărilor lumii, cazurile de limfom sunt tratate ca forme de cancer, în realitate ele sunt răspunsuri intensificate ale sistemului nostru imunitar.

"Pentru acești pacienți cu această formă rară de limfom, rezultatele noastre întăresc folosirea unor terapii imunosupresoare care vor oferi rezultate mult mai bune și mai puține efecte secundare decât chimioterapia", e de părere dr. Nada Jabado, profesor de pediatrie și genetică la Universitatea McGill din Montreal.

,,Rezultatele acestei colaborări demonstrează rolul moleculei TIM-3 la om și oferă argumente puternice pentru reconsiderarea acestei entități ca patologie inflamatorie și pentru promovarea utilizării medicamentelor imunosupresoare în tratamentul acesteia ", a spus dr. Geneviève de Saint Basile de la Spitalul Necker pentru Copii AP-HP.

Cercetătorii încearcă acum să vadă dacă pacienții cu boli autoimune, precum lupusul, pot avea unele disfuncții TIM-3. Ar exista, de asemenea, căi promițătoare pentru tratamentul și înțelegerea cazurilor de cancer, scleroza multiplă, boli infecțioase, HIV sau chiar malaria. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Genetics
Citeste si IMUNOTERAPIE: Laureații Nobel 2018 pentru Medicină, noua abordare a cancerului

Articole Recomandate
Comentarii
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.22