Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Vezi și: De ce ne năpădesc gândurile înainte de a adormi. Trucul simplu care ne curăță mintea
Un studiu realizat de Universitatea din Pittsburgh a dezvăluit o legătură neașteptată între virusul herpes simplex-1 (HSV-1) și boala Alzheimer, sugerând că infecțiile virale ar putea juca un rol semnificativ în declanșarea acestei afecțiuni neurodegenerative. Cercetarea, publicată pe 2 ianuarie în revista Cell Reports, oferă indicii despre modul în care acest virus poate influența dezvoltarea bolii Alzheimer și deschide noi perspective pentru tratamente inovatoare.
Studiul oferă, de asemenea, o nouă perspectivă asupra proteinei tau, un element central în patologia Alzheimer. Deși este adesea considerată dăunătoare, tau ar putea avea inițial un rol protector în răspunsul imun al creierului la virus, însă, în timp, contribuie la deteriorarea neuronală.
Reevaluarea rolului proteinei tau în boala Alzheimer
"Studiul nostru contrazice perspectiva convențională conform căreia tau este exclusiv dăunătoare, arătând că aceasta poate acționa inițial ca parte a apărării imune a creierului", a declarat dr. Or Shemesh, autorul principal al studiului și profesor asistent în cadrul Departamentului de Oftalmologie de la Universitatea din Pittsburgh.
Cercetarea a identificat proteine asociate cu HSV-1 în mostre de creier afectate de Alzheimer, cu niveluri mai ridicate de proteine virale localizate în același loc cu încurcăturile de tau fosforilat – un semn distinctiv al bolii Alzheimer. Aceste încurcături erau deosebit de frecvente în regiunile creierului cele mai vulnerabile pe parcursul evoluției bolii.
Infecția și apărarea creierului: o sabie cu două tăișuri
Experimente suplimentare realizate pe modele miniaturale de creier uman crescute în laborator au oferit informații suplimentare. Cercetătorii au descoperit că infecția cu HSV-1 pare să modifice nivelurile de tau, care inițial joacă un rol protector, reducând moartea neuronilor. Cu toate acestea, acest mecanism de apărare imună scade în timp, ceea ce contribuie, în final, la deteriorarea creierului.
Acest dublu rol al proteinei tau evidențiază complexitatea răspunsului creierului la infecții. De asemenea, sugerează că Alzheimer ar putea fi, într-o anumită măsură, o consecință neintenționată a eforturilor creierului de a se proteja de agenții patogeni.

Alzheimer - FOTO: Freepik@yakult
Noi frontiere în cercetare și tratament
Descoperirile studiului au implicații profunde atât pentru cercetarea asupra bolii Alzheimer, cât și pentru înțelegerea mai largă a bolilor neurodegenerative.
"Aceste rezultate subliniază interacțiunea complexă dintre infecții, răspunsurile imune și neurodegenerare, oferind o perspectivă proaspătă și noi ținte potențiale pentru dezvoltarea de terapii", a explicat dr. Shemesh, potrivit SciTechDaily.
Echipa de cercetare intenționează să aprofundeze mecanismele prin care HSV-1 influențează proteina tau și contribuie la progresia bolii Alzheimer. Aceștia plănuiesc să testeze strategii terapeutice care să vizeze proteinele virale sau să ajusteze răspunsurile imune ale creierului. În plus, cercetătorii vor investiga dacă mecanisme similare sunt implicate în alte afecțiuni neurodegenerative, precum boala Parkinson sau scleroza laterală amiotrofică (ALS).
Spre o nouă eră în tratarea bolii Alzheimer
Acest studiu subliniază necesitatea de a explora rolul infecțiilor în Alzheimer și de a regândi modul în care sistemele de apărare imună ale creierului interacționează cu procesele neurodegenerative. Prin vizarea infecțiilor și a răspunsurilor imune, oamenii de știință ar putea descoperi opțiuni inovatoare de tratament pentru Alzheimer și alte boli ale creierului.
-
Salivarea pe pernă noaptea: când e semnul unei boli neurologice19.03.2026, 21:35
-
-
-
-
Cum să salvezi rădăcinoasele moi. Metoda care le revigorează19.03.2026, 15:55
COVID-19 și gripa cresc riscul de cancer pulmonar
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Adevărul murdar despre ce se ascunde în șosetele tale. Cum se spală corect
Noul virus gripal provoacă haos în Europa
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
EXCLUSIV Gripa ucide și copii. Dr. Adrian Marinescu: Cum explică părinții antivacciniști moartea unui copil dintr-o boală prevenibilă
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
Noua tulpină a virusului gripal ar putea copleși spitalele și provoca mii de decese
La ce să fii atent când mănânci conserve. Dr. Tudor Ciuhodaru: Mortală
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Care sunt simptomele rujeolei și cât timp durează vaccinul? Diferența dintre rujeolă și varicelă. Experții răspund la 6 întrebări cheie
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
