Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile

Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Vezi și: De ce ne năpădesc gândurile înainte de a adormi. Trucul simplu care ne curăță mintea
Un studiu realizat de Universitatea din Pittsburgh a dezvăluit o legătură neașteptată între virusul herpes simplex-1 (HSV-1) și boala Alzheimer, sugerând că infecțiile virale ar putea juca un rol semnificativ în declanșarea acestei afecțiuni neurodegenerative. Cercetarea, publicată pe 2 ianuarie în revista Cell Reports, oferă indicii despre modul în care acest virus poate influența dezvoltarea bolii Alzheimer și deschide noi perspective pentru tratamente inovatoare.
Studiul oferă, de asemenea, o nouă perspectivă asupra proteinei tau, un element central în patologia Alzheimer. Deși este adesea considerată dăunătoare, tau ar putea avea inițial un rol protector în răspunsul imun al creierului la virus, însă, în timp, contribuie la deteriorarea neuronală.
Reevaluarea rolului proteinei tau în boala Alzheimer
"Studiul nostru contrazice perspectiva convențională conform căreia tau este exclusiv dăunătoare, arătând că aceasta poate acționa inițial ca parte a apărării imune a creierului", a declarat dr. Or Shemesh, autorul principal al studiului și profesor asistent în cadrul Departamentului de Oftalmologie de la Universitatea din Pittsburgh.
Cercetarea a identificat proteine asociate cu HSV-1 în mostre de creier afectate de Alzheimer, cu niveluri mai ridicate de proteine virale localizate în același loc cu încurcăturile de tau fosforilat – un semn distinctiv al bolii Alzheimer. Aceste încurcături erau deosebit de frecvente în regiunile creierului cele mai vulnerabile pe parcursul evoluției bolii.
Infecția și apărarea creierului: o sabie cu două tăișuri
Experimente suplimentare realizate pe modele miniaturale de creier uman crescute în laborator au oferit informații suplimentare. Cercetătorii au descoperit că infecția cu HSV-1 pare să modifice nivelurile de tau, care inițial joacă un rol protector, reducând moartea neuronilor. Cu toate acestea, acest mecanism de apărare imună scade în timp, ceea ce contribuie, în final, la deteriorarea creierului.
Acest dublu rol al proteinei tau evidențiază complexitatea răspunsului creierului la infecții. De asemenea, sugerează că Alzheimer ar putea fi, într-o anumită măsură, o consecință neintenționată a eforturilor creierului de a se proteja de agenții patogeni.
Alzheimer - FOTO: Freepik@yakult
Noi frontiere în cercetare și tratament
Descoperirile studiului au implicații profunde atât pentru cercetarea asupra bolii Alzheimer, cât și pentru înțelegerea mai largă a bolilor neurodegenerative.
"Aceste rezultate subliniază interacțiunea complexă dintre infecții, răspunsurile imune și neurodegenerare, oferind o perspectivă proaspătă și noi ținte potențiale pentru dezvoltarea de terapii", a explicat dr. Shemesh, potrivit SciTechDaily.
Echipa de cercetare intenționează să aprofundeze mecanismele prin care HSV-1 influențează proteina tau și contribuie la progresia bolii Alzheimer. Aceștia plănuiesc să testeze strategii terapeutice care să vizeze proteinele virale sau să ajusteze răspunsurile imune ale creierului. În plus, cercetătorii vor investiga dacă mecanisme similare sunt implicate în alte afecțiuni neurodegenerative, precum boala Parkinson sau scleroza laterală amiotrofică (ALS).
Spre o nouă eră în tratarea bolii Alzheimer
Acest studiu subliniază necesitatea de a explora rolul infecțiilor în Alzheimer și de a regândi modul în care sistemele de apărare imună ale creierului interacționează cu procesele neurodegenerative. Prin vizarea infecțiilor și a răspunsurilor imune, oamenii de știință ar putea descoperi opțiuni inovatoare de tratament pentru Alzheimer și alte boli ale creierului.
-
Diferența dintre medic specialist și medic primar16.09.2025, 21:22
-
Diferența dintre control medical și consult medical16.09.2025, 18:50
-
-
Alimentele care provoacă inflamație în organism16.09.2025, 15:49
-
Robert Redford a murit la 89 de ani16.09.2025, 15:36
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.
Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
COVID, asociat cu sindromul de oboseală cronică. Infecția cu SARS-COV2 crește riscul de 8 ori
Boala fără un tratament specific pe care o poți face dacă ai avut COVID. Îți schimbă viața.
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Cazurile de rujeolă s-au dublat în Europa în 2024, din cauza scăderii vaccinării după pandemia de COVID. România, cea mai afectată țară
Pisicile, afectate de gripa aviară. Specialiștii trag un semnal privind o viitoare pandemie
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Patru virusuri emergente cu potențial pandemic. Autoritățile sanitare, în alertă
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.