Insomnia este factor de risc pentru ruptura anevrismului cerebral fatal. STUDIU
Cercetătorii au ajuns la concluzia că insomnia este un potențial factor de risc pentru anevrismul cerebral, numit și anevrism intracranian, și un tip de accident vascular cerebral numit hemoragie subarahnoidiană...
Insomnia poate fi un potențial factor de risc pentru o sângerare cerebrală de la un anevrism rupt, împreună cu factori de risc mai cunoscuți precum fumatul și hipertensiunea arterială, potrivit unui nou studiu (link direct studiu) publicat în Journal of the American Heart Association, un jurnal cu acces deschis al Asociației Americane a Inimii.
Peste 3% dintre adulții din întreaga lume au malformații nerupte ale vaselor de sânge din creier numite anevrisme intracraniene, dintre care majoritatea nu se vor rupe niciodată. Aproximativ 2,5% din anevrismele intracraniene se vor rupe, ducând la o hemoragie subarahnoidiană (SAH), numită și sângerare cerebrală. SAH este un tip de accident vascular cerebral care apare atunci când un vas de sânge de la suprafața creierului se rupe și sângerează în spațiul dintre creier și craniu.
„Anevrismele rupte sunt extrem de fatale. Prin urmare, este extrem de important să se identifice factorii de risc modificabili care pot ajuta la prevenirea rupturii anevrismelor”, a declarat autorul studiului dr. Susanna C. Larsson, profesor asociat în unitatea de epidemiologie cardiovasculară de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, și unitatea de epidemiologie medicală de la Universitatea Uppsala din Uppsala, Suedia.
Cercetătorii au încercat să determine dacă diverși factori au fost asociați cu anevrismul intracranian și/sau cu ruperea anevrismului. Ei au studiat factorii de risc stabiliți, cum ar fi fumatul și hipertensiunea arterială și, de asemenea, au evaluat legătura dintre anevrisme și consumul de cafea, somn, activitate fizică, indicele de masă corporală (IMC), nivelurile de glucoză din sânge, diabet de tip 2, tensiune arterială, colesterol, inflamație cronică. și funcția rinichilor.
Datele din mai multe studii de asociere la nivelul genomului au fost folosite pentru a evalua asociațiile genetice cu stilul de viață și factorii de risc cardiometabolici. Informațiile genetice dintr-o meta-analiză efectuată de Consorțiul Internațional de Genetică a AVC au fost utilizate pentru a identifica aproape 6.300 de cazuri de anevrism intracranian și aproape 4.200 de cazuri de hemoragie anevrismală subarahnoidiană. Cazurile de anevrism intracranian și hemoragie subarahnoidiană au fost comparate cu peste 59.500 de controale pentru a determina predispoziția genetică pentru anevrisme. Conform analizei:
- O predispoziție genetică pentru insomnie a fost asociată cu un risc crescut cu 24% pentru anevrism intracranian și hemoragie anevrismală subarahnoidiană.
- Riscul de anevrism intracranian a fost de aproximativ trei ori mai mare pentru fumători față de nefumători.
- Riscul de anevrism intracranian a fost de aproape trei ori mai mare pentru fiecare creștere cu 10 mm Hg a tensiunii arteriale diastolice.
- Nivelurile ridicate ale trigliceridelor și IMC ridicat nu au demonstrat un risc crescut de anevrism intracranian și hemoragie anevrismală subarahnoidiană.
„Asocierea dintre insomnie și anevrism intracranian nu a fost raportată anterior, iar aceste constatări justifică confirmarea în studii viitoare”, a spus Larsson. „Cercetarea noastră susține ideea că factorii de risc pe care oamenii îi pot modifica sau gestiona pot avea un impact asupra anevrismelor cerebrale și a riscului de hemoragie”, a mai arătat aceasta.
-
-
-
Pastila care ar putea opri complicațiile diabetului03.11.2025, 21:00
-
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%03.11.2025, 20:03
-
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Activitatea care menține funcționarea creierului
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
