Intervenția salvatoare în cazul infarctului. Timpul în care trebuie să ajungi la Urgență. Cristian Pandrea: Este standardul de aur

Infarcul miocardic apare de obicei atunci când o arteră coronariană este blocată de un cheag de sânge, întrerupând fluxul de sânge către o anumită zonă a inimii. Infarctul miocardic este adesea denumit și atac de cord.

Semnele și simptomele comune ale unui infarct miocardic pot include durere sau presiune în piept, durere în brațul stâng, umăr, gât sau maxilar, dificultăți de respirație, transpirație abundentă, greață și vărsături, senzație de leșin sau amețeală.

Este extrem de important ca o persoană care prezintă simptome de infarct miocardic să caute îngrijire medicală de urgență imediată. Timpul este crucial în această situație, deoarece intervenția medicală rapidă poate ajuta la salvarea vieții și la reducerea daunelor la inimă.

Pacientul ar trebui să se prezinte la camera de gardă sau să apeleze serviciile de urgență (cum ar fi numărul de urgență 112 în majoritatea țărilor) imediat ce apar simptomele. O întârziere în căutarea îngrijirii medicale poate duce la complicații grave sau chiar la deces.

Vezi și: Când să mergi la medicul de familie și când să mergi la cel din Ambulatoriu. CNAS, precizări

Standarul de aur pentru tratarea infarctului miocardic

Dr. Cristian Pandrea, medic specialist medicină de urgență, a explicat care este standarul de aur pentru infarctul miocardic.

"În infarctul miocardic, standardul de aur ar fi ca pacientul să ajungă pe o masă de angiografie în maxim o oră și jumătate de la debutul durerii, ceea ce înseamnă că lucrurile trebuie să se întâmple repede", a precizat dr. Cristian Pandrea, medic specialist medicină de urgență, la Digi 24.

Ce este angiografia

Infarct - FOTO: Freepik@retouchman2020

Angiografia coronariană este o imagine cu raze X a vaselor de sânge după ce acestea sunt umplute cu un material de contrast. Este standardul de aur pentru evaluarea bolii arterelor coronariene. Aceasta poate fi folosită pentru a identifica locația exactă și gravitatea bolii arterelor coronariene.

Angiografia coronariană se efectuează cu ajutorul anesteziei locale și a sedării intravenoase și, în general, nu este foarte inconfortabilă.

Vezi și: Boala al cărei tratament începe cu ceaiuri. Bogdan Pârlițeanu: Lucrurile se întâmplă progresiv

În timpul efectuării unei angiografii, un medic introduce un cateter mic (un tub subțire gol cu un diametru de 2-3 mm) prin piele într-o arteră fie în zona inghinală, fie în braț. Ghidat cu ajutorul unui fluoroscop (un instrument special de vizualizare cu raze X), cateterul este apoi avansat către deschiderea arterelor coronariene (vasele de sânge care alimentează inima).

Apoi, în fiecare arteră coronariană se injectează o cantitate mică de contrast radiografic (o soluție care conține iod, care este ușor vizualizată cu imagini cu raze X). Imaginile produse se numesc angiogramă. Procedura durează aproximativ 20-30 de minute.

După procedură, cateterul este îndepărtat și artera din picior sau braț este fie cusută, "sigilată", fie tratată cu compresie manuală pentru a preveni sângerarea. Adesea, dacă este indicată o angioplastie sau o stentare, aceasta se va efectua ca parte a aceleiași proceduri.

Vezi și: Boala al cărei tratament începe cu ceaiuri. Bogdan Pârlițeanu: Lucrurile se întâmplă progresiv

Imaginile angiografice dezvăluie cu exactitate amploarea și severitatea tuturor blocărilor arterelor coronariene. Pentru pacienții cu angină severă sau infarct miocardic (infarct miocardic) sau cei care au teste noninvazive marcat anormale pentru boala coronariană (cum ar fi teste de efort), angiografia îl ajută și pe medic să selecteze tratamentul optim. Tratamentele pot include apoi medicamente, angioplastie cu balon, stentare coronariană, aterectomie sau bypass coronarian.