Infarctul miocardic este o afecțiune gravă care apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat pentru o perioadă prelungită de timp, cauzând moartea celulelor...
Infarcul miocardic apare de obicei atunci când o arteră coronariană este blocată de un cheag de sânge, întrerupând fluxul de sânge către o anumită zonă a inimii. Infarctul miocardic este adesea denumit și atac de cord.
Semnele și simptomele comune ale unui infarct miocardic pot include durere sau presiune în piept, durere în brațul stâng, umăr, gât sau maxilar, dificultăți de respirație, transpirație abundentă, greață și vărsături, senzație de leșin sau amețeală.
Este extrem de important ca o persoană care prezintă simptome de infarct miocardic să caute îngrijire medicală de urgență imediată. Timpul este crucial în această situație, deoarece intervenția medicală rapidă poate ajuta la salvarea vieții și la reducerea daunelor la inimă.
Pacientul ar trebui să se prezinte la camera de gardă sau să apeleze serviciile de urgență (cum ar fi numărul de urgență 112 în majoritatea țărilor) imediat ce apar simptomele. O întârziere în căutarea îngrijirii medicale poate duce la complicații grave sau chiar la deces.
Vezi și: Când să mergi la medicul de familie și când să mergi la cel din Ambulatoriu. CNAS, precizări
Dr. Cristian Pandrea, medic specialist medicină de urgență, a explicat care este standarul de aur pentru infarctul miocardic.
"În infarctul miocardic, standardul de aur ar fi ca pacientul să ajungă pe o masă de angiografie în maxim o oră și jumătate de la debutul durerii, ceea ce înseamnă că lucrurile trebuie să se întâmple repede", a precizat dr. Cristian Pandrea, medic specialist medicină de urgență, la Digi 24.
Infarct - FOTO: Freepik@retouchman2020
Angiografia coronariană este o imagine cu raze X a vaselor de sânge după ce acestea sunt umplute cu un material de contrast. Este standardul de aur pentru evaluarea bolii arterelor coronariene. Aceasta poate fi folosită pentru a identifica locația exactă și gravitatea bolii arterelor coronariene.
Angiografia coronariană se efectuează cu ajutorul anesteziei locale și a sedării intravenoase și, în general, nu este foarte inconfortabilă.
Vezi și: Boala al cărei tratament începe cu ceaiuri. Bogdan Pârlițeanu: Lucrurile se întâmplă progresiv
În timpul efectuării unei angiografii, un medic introduce un cateter mic (un tub subțire gol cu un diametru de 2-3 mm) prin piele într-o arteră fie în zona inghinală, fie în braț. Ghidat cu ajutorul unui fluoroscop (un instrument special de vizualizare cu raze X), cateterul este apoi avansat către deschiderea arterelor coronariene (vasele de sânge care alimentează inima).
Apoi, în fiecare arteră coronariană se injectează o cantitate mică de contrast radiografic (o soluție care conține iod, care este ușor vizualizată cu imagini cu raze X). Imaginile produse se numesc angiogramă. Procedura durează aproximativ 20-30 de minute.
După procedură, cateterul este îndepărtat și artera din picior sau braț este fie cusută, "sigilată", fie tratată cu compresie manuală pentru a preveni sângerarea. Adesea, dacă este indicată o angioplastie sau o stentare, aceasta se va efectua ca parte a aceleiași proceduri.
Vezi și: Boala al cărei tratament începe cu ceaiuri. Bogdan Pârlițeanu: Lucrurile se întâmplă progresiv
Imaginile angiografice dezvăluie cu exactitate amploarea și severitatea tuturor blocărilor arterelor coronariene. Pentru pacienții cu angină severă sau infarct miocardic (infarct miocardic) sau cei care au teste noninvazive marcat anormale pentru boala coronariană (cum ar fi teste de efort), angiografia îl ajută și pe medic să selecteze tratamentul optim. Tratamentele pot include apoi medicamente, angioplastie cu balon, stentare coronariană, aterectomie sau bypass coronarian.
Deficitul care îți afectează grav inima. Duce la complicații majore și nu îți dai seama.
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
Semnul de pe picioare care îți arată că ai probleme cu inima. Ești la risc major
Acestea sunt simptomele atacurilor de cord în cazul femeilor. De multe ori sunt ignorate, lucru care poate fi mortal.
Aceasta este valoarea hipertensiunii care îți pune viața în pericol. E o urgență medicală. Poate provoca AVC sau infarct pe loc.
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
Acesta este impactul pe care hipertensiunea arterială îl are asupra creierului. Detaliul s-a aflat abia acum.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
Unul din trei atacuri de cord lovește în tăcere, fără dureri în piept și fără semnale clare. Medicii trag un semnal de alarmă.
Alimentele care îți afectează inima. Duc la insuficiență cardiacă. Le consumi zilnic și cresc riscul de boli cardiace cu 46%.
Sindromul Wolff-Parkinson-White este o afecțiune cardiacă tăcută. Poate rămâne ascunsă până la bătrânețe.
Această decizie banală îți distruge inima. Duce la creșterea semnificativă a tensiunii arteriale.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Infecția banală care duce la probleme cardiace. Riscurile sunt extrem de ridicate.
Acest simptomul comun îți arată că ai probleme cu inima. De obicei, apare dimineața. Poate duce inclusiv la deces.
5 lucruri esențiale pe care supraviețuitorii unui infarct trebuie să le facă zilnic. Reduc șansele unui nou infarct.
