Jamais vu, opusul lui deja vu. Află de ce unele experiențe familiare ni se par extrem de noi și ce înseamnă acest fenomen psihologic.
Mulți oameni au auzit și, probabil, au experimentat deja vu - sentimentul ciudat că ați văzut sau experimentat deja ceva în timp ce vedeți sau experimentați acel ceva. Însă foarte puțini oameni știu despre opusul lui déjà vu, cunoscut sub numele de jamais vu, atunci când o experiență familiară pare nouă. De ce se întâmplă acest lucru și ce se întâmplă în creier?
Jamais vu, care în franceză înseamnă "niciodată văzut", este un fenomen de care mulți oameni nu au auzit. Cu toate acestea, aproape toată lumea l-a experimentat în viața lor.
Te-ai uitat vreodată brusc la un cuvânt pe care îl scriai frecvent și te-ai întrebat dacă l-ai scris corect, ca și cum l-ai vedea pentru prima dată? Acesta ar putea fi jamais vu.
Vezi și: Cele mai bune 7 alimente pentru întărirea ligamentelor. Cum să le incluzi în dieta ta
Sau ai intrat în casa copilăriei tale ca adult și, din anumite motive, sufrageria - care nu s-a schimbat - ți se pare complet necunoscută? Acesta este jamais vu.
În timp ce jamais vu poate fi deconcertant, ce înseamnă acesta pentru sănătatea noastră? Ce se întâmplă la nivelul creierului pentru a provoca jamais vu? Și are vreo implicație pentru sănătatea creierului și sănătatea mintală?
În termeni de bază, jamais vu este experiența de a te simți nefamiliarizat cu ceva care îți este foarte familiar.
"Descriem jamais vu ca fiind opusul lui déjà vu - este sentimentul că ceva este ireal sau neobișnuit, știind în același timp că este ceva cu care ești foarte familiarizat", a declarat Dr. Chris Moulin, cercetător în cadrul Laboratoire de Psychologie & NeuroCognition din Franța și autorul principal al unui studiu despre jamais vu.
"Îl ai, de exemplu, atunci când un cuvânt pare "greșit" chiar dacă este ortografiat corect", a explicat el.
"Jamais vu este un fenomen psihologic care implică un sentiment temporar de nefamiliaritate cu un cuvânt, o frază sau chiar o persoană sau un loc familiar", a adăugat Dr. Dung Trinh, fondator al HealthyBrainClinic.
"În cazul lui jamais vu, vă întâlniți cu ceva familiar, dar dintr-o dată vi se pare ciudat sau complet nou, ca și cum nu ați mai văzut sau auzit niciodată", a mai precizat acesta.
Neuropsihologic, jamais vu este o experiență de reamintire fără recunoaștere - o deconectare temporară între percepția noastră și memorie, a explicat Dr. Karen D. Sullivan, un neuropsiholog certificat.
"Este probabil ca căile cerebrale care sunt de obicei sincronizate să se deconecteze temporar. A fost teoretizat faptul că facem diferența între nou și familiar printr-o serie de circuite din mezencefal și că o deconectare de la structurile de memorie temporală medială dă naștere senzației de jamais vu."
- Dr. Karen D. Sullivan
Pe lângă interferența cu procesarea memoriei, Dr. Trinh a teoretizat că jamais vu poate fi rezultatul disfuncției lobului temporal din cauza oboselii, a stresului sau a afecțiunilor neurologice, precum și a dezechilibrelor neurotransmițătorilor, cum ar fi dopamina sau serotonina.
"O altă teorie sugerează că jamais vu poate rezulta din perturbări ale mecanismelor de atenție", a adăugat el. "Atunci când nu acorzi toată atenția la ceva familiar, creierul tău poate procesa temporar acest lucru ca fiind necunoscut".
Dr. David Merrill, psihiatru geriatric și director al Pacific Neuroscience Institute's Pacific Brain Health Center, a emis ipoteza că ar putea exista o suprapunere între jamais vu și experiențele disociative, experiențele extracorporale generate prin utilizarea de psihedelice precum psilocibina, despre care a spus că pot fi destul de dezorientatoare dacă nu sunt așteptate.
"O parte din ceea ce este atât de șocant la acest fenomen este că este neașteptat", a subliniat Dr. Merrill. "Să te simți brusc dezorientat și să nu știi de ce, sau să nu fi anticipat că vei avea această experiență aproape extracorporală, ar putea fi foarte înspăimântător, deoarece nu există certitudinea că este temporară, spre deosebire de - dacă iei psilocibină, poți ști că există aproximativ 6-8 ore de experiență psihedelică în care activitatea cerebrală se schimbă într-un mod care a fost studiat și care poate ajuta în mod fiabil la creșterea neuroplasticității, și poate ajuta oamenii să fie mai puțin deprimați sau mai puțin anxioși dacă este folosit într-un mod de a procesa gândurile, sentimentele și experiențele. "
Dr. Moulin a declarat că jamais vu poate fi un model util atunci când ne gândim la iluzii și la formele izbitoare de stres psihologic:
"Este o mică fereastră în modul în care pot apărea sentimente și evaluări ciudate. Sentimentul că un cuvânt este ortografiat greșit, chiar dacă știi că nu este așa, nu se deosebește de iluzii precum sindromul Capgras, în care spui că cineva arată așa cum ar trebui, dar nu este ceea ce pare a fi. Adesea, iluzia implică faptul că o persoană cunoscută a fost înlocuită cu un impostor cu aspect identic."
"Jamais vu ilustrează puțin modul în care sentimentele și procesele de nivel superior pot fi disociate de procesele perceptuale, cum ar fi citirea cuvintelor sau recunoașterea facială", a continuat Dr. Moulin.
"La populațiile sănătoase este doar pentru un moment trecător. În cazul delirurilor, se întâmplă într-un mod angoasant și convingător. Iar în experimentul nostru pentru studiul privind jamais vu, se întâmplă ca urmare a faptului că am "supraprocesat" un cuvânt până când acesta devine prea automat", a explicat el.
Deși orice persoană, în orice moment, poate experimenta jamais vu, cercetările anterioare arată că fenomenul poate apărea în timpul stadiului de aură care are loc înainte ca o persoană cu epilepsie să aibă o criză.
"O criză este o descărcare electrică în creier", a explicat Dr. Jacqueline A French, profesor de neurologie la NYU Grossman School of Medicine și director medical și de inovație.
"Se crede că Jamais vu apare de obicei atunci când o perturbare electrică începe în lobul temporal, o zonă asociată cu memoria - și, de asemenea, zona asociată cu déjà vu", a precizat ea.
"În timpul unei crize, senzația de jamais vu este adesea asociată cu frica - vă puteți imagina dacă simțiți că totul în jurul vostru este ciudat și necunoscut", a adăugat Dr. French. "Persoanele cu sentimente de teamă în timpul crizelor pot fi predispuse la anxietate".
Studii anterioare au constatat, de asemenea, că jamais vu apare în timpul aurei de migrenă și poate apărea și la persoanele cu amnezie sau anumite tipuri de afazie.
Potrivit Dr. Sullivan, în contexte nonpatologice, tipice, jamais vu-urile sunt scurte și pot fi ușor de reglat prin faptul că individul face o pauză și se întoarce la material.
"În cazurile în care persoana nu pare să poată "anula" în mod conștient aceste experiențe, un neuropsiholog ar dori să facă un bilanț al convulsiilor sau să ia în considerare o reacție psihologică precum disocierea", a adăugat ea.
Pe lângă faptul că este un semn al unor tulburări neurologice precum epilepsia sau migrena, Dr. Trinh a spus că jamais vu-ul poate, de asemenea, să sugereze și alte probleme subiacente.
"Jamais vu poate apărea în timpul perioadelor de stres, oboseală sau lipsă de somn", a explicat el. "Ar putea fi un fenomen temporar și benign în astfel de cazuri. Cu toate acestea, stresul cronic și tulburările de somn pot avea efecte dăunătoare asupra sănătății mintale, așa că abordarea acestor probleme este importantă."
"În anumite situații, jamais vu poate fi legat de factori psihologici, inclusiv de anxietate sau tulburări disociative", a adăugat Dr. Trinh. "Înțelegerea și abordarea factorilor psihologici de bază este esențială pentru sănătatea mintală."
Dacă cineva experimentează jamais vu în mod repetat, Dr. Merrill a spus că ar fi logic ca acesta să își întrebe medicul de familie despre posibilitatea de a consulta un neurolog și de a face o evaluare medicală legată de activitatea cerebrală.
"Nu ar trebui să fie ceva cu care să ne confruntăm des zi de zi", a continuat el. "Dacă apare în mod repetat, ar putea semnala că există ceva care se schimbă în creier. Există tratamente foarte bune pentru tulburările de convulsii și epilepsie, așa că, dacă sunteți îngrijorat de acest lucru, ar trebui să vă faceți un control."
Având în vedere că cercetările actuale privind jamais vu sunt atât de limitate, toți experții sunt de acord că acesta este un domeniu care merită mai multe studii pentru a înțelege pe deplin ce îl provoacă și ce ar putea însemna pentru sănătatea generală a unei persoane.
"Deoarece jamais vu este mult mai rar decât sora sa paramnezie, o anomalie a memoriei, déjà vu, cercetările sunt rare, cu doar câteva rapoarte publicate", a declarat Dr. Sullivan. "Ar fi util să avem eșantioane de dimensiuni mult mai mari pentru a caracteriza această experiență umană într-un mod mai sistematic și mai pătrunzător."
"Ar fi interesant de știut dacă crizele de déjà vu sunt asociate cu anxietatea", a adăugat Dr. French.
Iar Dr. Merrill a spus că i-ar plăcea ca cercetătorii să folosească imagistica pentru a afla care este mecanismul care stă la baza lui jamais vu.
"Se poate face imagistică funcțională a creierului folosind RMN, se poate face electroencefalografie cantitativă (EEG)", a detaliat el. "Mi-ar plăcea să văd imagini ale creierului pentru a confirma de fapt care sunt modificările, deoarece sunt sigur că are o bază biologică".
"Nu este vorba doar de psihologia "am scris bine?"", a continuat Dr. Merrill. "Nu este vorba doar de anxietatea legată de greșelile de ortografie. Cred că este foarte mult inducerea aceluiași mod în care ai putea avea pentru psihedelice, respirație holotropică sau pentru orice fel de cântare meditativă a unei mantre. În esență, induce o stare meditativă. Ar fi interesant de văzut dacă activitățile cerebrale sunt similare."
"Și, în contrast, există o modalitate de a induce déjà vu pentru a compara și contrasta acest lucru în ceea ce privește mecanismele de imagistică cerebrală", a adăugat el. "Cu siguranță, mai sunt multe lucrări de făcut în acest domeniu - ar fi minunat să le vedem realizate".
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
