Laringita constituie o inflamație a mucoasei laringiene. Principalul simptom este răgușeala, poate fi însoțit de tuse.
„Laringita reprezintă o inflamație a mucoasei laringiene cu o etiologie foarte variată. Rareori este izolată, ea integrându-se, în majoritatea cazurilor, într-un tablou inflamator mai larg, rino-faringian sau traheo-bronsic", se explică într-o postare pe Facebook a Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila".
Răgușeala este principalul simptom și poate fi însoțit de tuse, dispnee, disfagie, odinofagie, senzația de uscăciune la nivelul gâtului. În ce privește cauzele mai frecvente, acestea, precizează medicii de la Spitalul Militar București, sunt: virozele, sinuzitele, boala de reflux gastroesofagian, expunerea repetată la factori de mediu iritanți – fumul de țigară (chiar și pasiv), noxe, diverși alergeni ce produc tuse, efort vocal îndelungat ce suprasolicită corzile vocale.
„Simptomele care nu scad în intensitate după trei săptămâni pot indica o boală cronică sau o altă patologie ce poate apărea la nivelul laringelui. Este important ca persoanele cu aceste simptome să se prezinte la medic, pentru a diagnostica cauzele acestor modificări ce persistă mai mult timp", se mai precizează în postare.
În funcție de pacient, doctorul recomandă sau nu teste suplimentare. Unul dintre acestea, care îi permite medicului să vadă în detaliu laringele este fibroscopia nazo-faringo-laringiană, adică un proces prin care medicul pune un tub flexibil în nas, examineaza rinofaringele si apoi hipofaringele si laringele.
O altă examinare se numește endoscopia laringiană și presupune introducerea unui tub rigid în gură până în spatele luetei ca să fie examinat hipofaringele și laringele.
Un alt procedeu constă în observarea corzilor vocale – laringostroboscopia.
Testele se fac în urma unei anestezii locale. Medicul poate lua fragmente de țesut la nivelul laringelui pentru efectuarea unei biopsii cu examen histopatologic ce poate exclude diagnosticul de cancer sau al unei alte afectiuni grave.
După examenul clinic, antecedente și investigații se stabilește diagnosticul, apoi medicul prescrie tratamentul.
Acesta ar consta în: repaus vocal, cu evitarea vorbitului în șoaptă pentru că irită corzile vocale mai mult decât vorbitul încet, hidratare (minim 2 litri pe zi), renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv, medicamente tipice infecțiilor de căi aeriene superioare (antiinflamatoare, antihistaminice, deocongestionante nazale, dacă e cazul), posibil consult gastroenterologic dacă există suspiciuni de boală de reflux gastroesofagian.
Cum poți afla dacă ai apnee în somn. Metoda simplă care îți poate salva viața. Știai că te poți alege cu alte boli din cauza acestor semne?
Această terapie reduce mortalitatea din cauze cardiovasculare. Are efecte multiple, în special în timpul somnului.
Acest tip de cancer, de care a suferit și actorul Michael Douglas, nu are simptome evidente. Pot fi ușor trecute cu vederea.
Află mai multe despre metodele de tratament ale amigdalitei și când este cazul unei intervenții chirurgicale.
Care sunt câteva dintre pericolele care pot duce la deteriorarea auzului. Contrar aparențelor, cauzele ar putea fi mult mai comune.
Dormitul pe spate poate fi extrem de periculos dacă te confrunți cu afecțiunea ASTA.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Această investigație este esențială în cazul nou-născuților. De acest lucru depinde dezvoltarea creierului lor.
Această combinație de medicamente te scapă de simptomele enervante ale răcelii.
