Legătura dintre somn și memorie. Cum tulburările de somn la 30 și 40 de ani pot influența memoria mai târziu în viață

Problemele de memorie și cognitive pot fi exacerbate de întreruperile de somn, care includ trezirea pe parcursul nopții și apoi adormirea la loc. Studiul nu a luat în considerare durata somnului. La zece ani după încheierea studiului, problemele cognitive au ieșit la suprafață, potrivit cercetătorilor.

O cercetare din Neurology, revista Academiei Americane de Neurologie, a constatat că cei care au probleme de memorie și cognitive la vârste mai înaintate sunt mai predispuși să aibă un somn deranjat la 30 și 40 de ani.

A fost realizat un studiu care a examinat obiceiurile de somn a 526 de participanți pe o perioadă de 11 ani.

Subiecții au purtat monitoare la încheietura mâinii timp de trei zile la rând, separate de un an, pentru a determina mediile. Aceștia au ținut un jurnal de somn în care și-au înregistrat orele de trezire și de culcare.

În plus, participanții au completat un sondaj privind calitatea somnului, primind un scor cuprins între 0 și 21, scorurile mai mari indicând o calitate mai slabă a somnului.

Durata somnului nocturn al fiecărei persoane a fost, de asemenea, notată de experți. De asemenea, participanții au efectuat o serie de teste cognitive și de memorie.

Detalii din studiul privind somnul și memoria

În cercetare au fost incluse 526 de persoane cu o vârstă medie de referință de 40 de ani, care au fost urmărite timp de 11 ani. Dintre acestea, 239 de persoane, sau 46%, au indicat că au avut probleme cu somnul, ceea ce a fost determinat prin acordarea unui scor mai mare de 5.

În plus, cercetătorii au examinat:

- Fragmentarea somnului, sau întreruperi periodice și scurte ale somnului

- Proporția de timp petrecut în mișcare

- Proporția de timp petrecut fără mișcare timp de mai puțin de un minut

Cele două procente au fost însumate de cercetători pentru a obține un scor mediu de fragmentare a somnului. Scorul mediu al participanților pentru fragmentarea somnului a fost de 19% în general. Pe baza ratingurilor, cercetătorii i-au împărțit apoi pe voluntari în grupuri.

La zece ani după încheierea studiului, 44 dintre cele 175 de persoane cu somnul cel mai întrerupt, comparativ cu 10 dintre cele 176 cu somnul cel mai puțin întrerupt, aveau o funcție cognitivă slabă, potrivit cercetătorilor.

Persoanele cu somnul cel mai perturbat aveau de două ori mai multe șanse de a avea o funcție cognitivă slabă decât cele cu somnul cel mai puțin perturbat, au constatat cercetătorii după ce au controlat vârsta, sexul, etnia și educația.

În plus, nu au existat variații în ceea ce privește funcția cognitivă a grupului de mijloc în comparație cu persoanele care au avut somnul cel mai puțin perturbat. Nu a fost găsită nicio corelație între abilitățile cognitive ale persoanelor de vârstă mijlocie și durata sau calitatea somnului pe care aceștia au declarat-o, potrivit Medical News Today.

Dr. David Merrill, psihiatru geriatric și director al Pacific Neuroscience Institute's Pacific Brain Health Center , care nu a fost implicat în studiu, a declarat: "Această lucrare importantă arată cum îmbătrânirea sănătoasă a creierului este un efort pe tot parcursul vieții".

"Chiar și la vârsta adultă timpurie, calitatea somnului duce la schimbări măsurabile în performanța cognitivă până la jumătatea vieții. Constatările studiului susțin importanța calității somnului, a somnului neîntrerupt sau nefragmentat în legătură cu performanța cognitivă", a meționatat Merrill.

"Fără îndoială, și noi avem nevoie de o anumită cantitate minimă de somn, dar studiul nu a fost un studiu de laborator de somn, așa că nu a fost structurat pentru a pune această întrebare", a adăugat Merrill. "Poate că discutând despre modelele de somn cu pacienții mei și încurajându-i să folosească dispozitive de urmărire a somnului, astfel încât să poată vedea singuri cum o calitate mai bună a somnului se leagă de zile cu energie și gândire îmbunătățite. Există acum dispozitive purtabile direct la consumator foarte bune care ne pot permite să știm cât de bine ne descurcăm pentru a avea un somn de bună calitate."

Durata de timp în care oamenii au dormit și calitatea somnului raportată de ei înșiși nu au fost asociate cu gândirea, memoria, percepția, motivația și limbajul la vârsta mijlocie.

Foto: Freepik @koldunov

Reacția la studiul privind memoria și somnul

Șeful Centrului de Medicină a Somnului de la Northwell Lenox Hill Hospital, Dr. Steven Feinsilver, care nu a fost implicat în studiu, a remarcat: "Este un studiu foarte interesant".

"Beneficiile somnului sunt bine cunoscute, iar concluziile acestui studiu sunt cu siguranță corecte. Feinsilver a pus la îndoială: "Dar întrebarea este: care a fost mai întâi: Disfuncția cognitivă a cauzat calitatea slabă a somnului sau calitatea slabă a somnului a cauzat disfuncția cognitivă?".

"Majoritatea oamenilor nu își amintesc că s-au trezit în timpul nopții, dar toată lumea își amintește". Ultimele câteva minute înainte de a adormi nu rămân în memoria noastră pe termen lung; acest lucru este cunoscut sub numele de amnezie retrogradă, a declarat Feinsilver. "Același lucru este valabil și în cazul trezirii în mijlocul nopții. Nu ne amintim dacă ne trezim și ne întoarcem imediat la somn, ceea ce se întâmplă frecvent."

"Încă nu știm foarte multe despre somn", a continuat el. "Cel mai important factor, însă, este cum vă simțiți a doua zi. Probabil că dormiți în mod corespunzător dacă, de obicei, vă simțiți bine în timpul zilei. 7,25 ore este aproximativ ceea ce are nevoie o persoană obișnuită, deși aceasta este doar o medie. Persoane diferite pot avea nevoie de cantități diferite. Indivizii pot evalua modul în care se simt pe parcursul zilei, dar nu sunt deosebit de pricepuți în a-și evalua propriul somn."

Echilibrul dintre durata și calitatea somnului

Este probabil ca calitatea somnului, spre deosebire de cantitate, să aibă o influență mai mare asupra performanțelor cognitive.

Potrivit unei cercetări a Centrului de medicină a somnului de la Universitatea Washington, publicată în 2021, ar putea exista un interval intermediar în care performanța cognitivă a fost constantă.

Cercetătorii au descoperit că tulburările de somn pot rezulta atât din prea puțin, cât și din prea mult somn. Participanții care au dormit mai mult de 6,5 ore sau mai puțin de 4,5 ore au înregistrat o reducere a scorurilor cognitive. Chiar și după luarea în considerare a unui număr de variabile, cum ar fi vârsta, sexul și nivelurile de proteine Alzheimer, legătura a persistat.

Experții sfătuiesc să nu se facă presiuni asupra persoanelor care se trezesc cu o senzație de revigorare pentru a-și modifica tiparele de somn.

Cei care nu dorm suficient, totuși, ar putea constata că se luptă mai mult cu munca mentală. Îngrijirea problemei ar putea îmbunătăți gândirea.