David Beckham, fostul mare fotbalist englez, suferă de o tulburare obsesiv-compulsivă. Cum se manifestă.
David Beckham, în vârstă de 47 de ani, a recunoscut încă de când era în activitate că suferă de o tulburare obsesiv-compulsivă. Acum, într-un documentar Netflix, a povestit noi detalii despre afecțiune, notează The Guardian.
David Beckham a dezvăluit cum traiul cu tulburarea sa obsesiv-compulsivă ”obositoare” îl determină să petreacă ore întregi făcând curățenie și organizându-și casa în timp ce restul familiei sale este în pat.
Fostul căpitan al echipei de fotbal a Angliei, în vârstă de 47 de ani, spune într-un viitor documentar Netflix că este obositoare această tulburare.
”Faptul că, atunci când toată lumea este în pat, mă duc apoi, curăț lumânările, aprind luminile la setarea corectă, mă asigur că peste tot este ordine. Urăsc să cobor dimineața și să văd că sunt cești și farfurii și, știți, boluri.
Curăț ceara de la lumânări, curăț geamurile, asta este ceea ce urăsc cel mai mult, fumul din jurul interiorului unei lumânări. Știu, e ciudat”, spune el.
Beckham a discutat în trecut despre faptul că trăiește cu această afecțiune. El a declarat pentru Daily Mail că ar număra hainele și ar așeza revistele în linii drepte și modele simetrice. El a mai spus că unul dintre motivele pentru care a continuat să își facă tatuaje a fost pentru că era dependent de durere.
Într-un interviu acordat ITV în 2006, el a spus că nu s-a putut opri din a acționa conform compulsiilor sale, în ciuda faptului că a încercat.
”Am această tulburare obsesiv-compulsivă în care trebuie să am totul în linie dreaptă sau totul trebuie să fie în perechi. Îmi pun dozele de Pepsi în frigider și dacă e una în plus, o pun în alt dulap undeva... totul trebuie să fie perfect”, a spus David Beckham.
Netflix a confirmat în iulie anul trecut că se află în producție un serial documentar despre cariera fostului fotbalist. Serialul va cuprinde imagini de arhivă inedite, precum și interviuri cu Beckham, cu familia și prietenii săi și cu alte persoane care au jucat un rol important în povestea sa.
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este o afecțiune diagnosticată clinic. Pentru ca un diagnostic de TOC să se aplice, trebuie să fie îndeplinite câteva criterii:
- Comportamentul unei persoane - care nu este provocat de o altă boală mintală sau de o tulburare de abuz de substanțe - trebuie să fie marcat de obsesii sau compulsii, sau de ambele.
- Obsesiile și compulsiile controlează de obicei viața unei persoane cu TOC.
- Obsesiile sunt lucruri care domină gândurile unei persoane. Sunt adesea gânduri deranjante și intruzive. Compulsiile sunt acțiuni care pot provoca o anxietate intensă dacă nu sunt efectuate într-un mod satisfăcător sau de atâtea ori câte o persoană este obișnuită să facă.
De exemplu, o persoană cu TOC poate să se spele pe mâini de mai multe ori în fiecare oră, să oprească întrerupătoarele de lumină în mod repetat sau să se asigure că anumite bunuri sunt aranjate foarte precis.
David Beckham nu a spus niciodată nimic în public despre faptul că tulburarea sa a fost diagnosticată clinic sau despre măsurile pe care le ia pentru a o trata. Cu toate acestea, se pare că unele dintre comportamentele pe care le citează ca dovadă a TOC-ului său se încadrează în simptomele stabilite ale acestei afecțiuni, notează The FHE Health.
Fără mai multe informații despre modul în care se manifestă această afecțiune și cum i-a afectat viața, nu este clar dacă TOC-ul lui David Beckham poate fi diagnosticat. El pare a fi un perfecționist, ceea ce nu înseamnă neapărat că nu suferă de tulburare obsesiv-compulsivă - cazurile de perfecționism se suprapun adesea cu TOC din cauza modului în care acestea pot controla viața unei persoane.
Spre deosebire de TOC, perfecționismul nu este o afecțiune care poate fi diagnosticată clinic. Ele sunt similare în multe privințe: Ambele provoacă anxietate atunci când anumite lucruri nu sunt făcute așa cum trebuie și ambele sunt înrădăcinate într-un sentiment de nevoie de a deține controlul.
După cum au arătat studiile, acest lucru nu este neobișnuit în cazul sportivilor. Un studiu axat pe sportivii universitari cu TOC a sugerat că 5,2% dintre sportivi ar putea să se lupte cu această afecțiune. Acest lucru este mai mult decât dublu față de rata de 2,3% din populația adultă generală.
Acest lucru are sens. La urma urmei, este nevoie de un anumit tip de persoană pentru a prospera în atmosfera competitivă a practicării sportului la cel mai înalt nivel. Cei care au dorința și motivația de a reuși pe teren au adesea personalități mai puternice și mai autoritare în afara acestuia.
Vezi și: Curmalele, dulcele natural care previne constipația. Promovează sănătatea creierului
Oamenii au tendința de a banaliza TOC și de a-l respinge ca pe o problemă minoră. Este posibil ca dizabilitatea lui David Beckham să fie relativ minoră. Dar pentru unii oameni, TOC este o provocare majoră. Acesta îi poate determina pe oameni să petreacă o cantitate nesănătoasă de timp făcând sau gândindu-se la anumite lucruri, ceea ce le răpește capacitatea de a fi sociabili și de a trăi o viață împlinită.
Dar atunci când persoane celebre care suferă de TOC vorbesc despre aceasta, publicul poate fi mai dispus să asculte. Atunci când sportivii, celebritățile și figurile publice se deschid în legătură cu faptul că sunt provocați de propria sănătate mintală, acest lucru înlătură încet stigmatul și le spune oamenilor obișnuiți că este în regulă să caute ajutor din orice motiv.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
