Genetica, influență limitată asupra longevității

Oamenii de știință de la Calico, Ancestry au pornit de la segregarea datelor arborelui genealogic a 54 de milioane de familii, reprezentând șase miliarde de strămoși, au înlăturat datele redundante, lăsând doar anul nașterii, anul morții, locul nașterii și conexiunile familiale care alcătuiesc structura arborelui genealogic și au ajuns la un set de pedigree care includea peste 400 de milioane de oameni - în mare parte americani fiecare legat de altul fie de un părinte-copil, fie de un soț / soție. Echipa a putut apoi să evalueze heritabilitatea din arbore, examinând similitudinea vieții între rude.

Rezultatele sugerează că heritabilitatea perioadei de viață este cu mult sub estimările anterioare, ceea ce nu a dat naștere tendinței noastre de a selecta parteneri cu trăsături asemănătoare cu ale noastre. 

"Putem învăța multe lucruri despre biologia îmbătrânirii din genetica umană, dar dacă heritabilitatea duratei de viață este scăzută, aceasta ajută la contextualizarea întrebărilor pe care oamenii de știință care studiază îmbătrânirea le pot avea în mod eficient. Acest nou studiu ne-a permis să obținem informații mai profunde despre longevitate prin utilizarea unui set de date mult mai amplu decât în orice alt studiu anterior", a declarat Graham Rubin, autorul principal al studiului.

Folosind o abordare care combină modelarea matematică și statistica, cercetătorii s-au concentrat asupra rudelor care s-au născut în secolele XIX și începutul secolului al XX-lea, găsind estimări ale heritabilității pentru frați și primii veri. Oamenii de știință au remarcat că durata de viață a soților a avut tendința de a fi corelată mai mult decât în cazul unor frați de sex opus. Această corelație între soți ar putea fi datorată multor factori non-genetici care însoțesc viața în aceeași gospodărie.

Împerecherea asortativă

Cercetătorii au observat corelații privind durata de viață între frați și primii veri, motiv pentru care s-au aplecat asupra corelațiilor de longevitate pentru alte tipuri de relații mai îndepărtate, cum ar fi mătușile și unchii. Constatarea că fratele soțului sau al soției a avut o durată similară de viață cu cei care nu erau rude de sânge și nu împărțeau, în general, gospodăriile, i-a făcut pe cercetători să se întrebe: dacă aceștia nu împărtășesc aceleași medii genetice și aceleași gospodării, ce reprezintă cel mai bine similitudinea privind durata de viață a persoanelor cu aceste tipuri de relații? Cercetătorii au căutat răspunsul în anumite analize care au detectat împerecherea asortivă.

"Ce înseamnă împerecherea asortivă aici este faptul că factorii care sunt importanți pentru durata vieții tind să fie foarte asemănători între colegi. Cu alte cuvinte, oamenii tind să aibă trăsături asemănătoare cu ale partenerilor cât timp trăiesc. Desigur, nu puteți ghici cu ușurință longevitatea unui potențial partener", a declarat Rubin.

Conform Medicalxpress.com, dacă venitul ar influența durata vieții, iar oamenii bogați tind să se căsătorească cu alți oameni bogați, aceasta ar duce la o longevitate corelată. Același lucru s-ar întâmpla și pentru trăsăturile mai controlate de genetică: dacă, de exemplu, oamenii înalți preferă soții înalți și înălțimea este corelată într-un fel cu durata trăirii, acest lucru ar avea legătură, de asemenea, cu estimările privind durata vieții.

Studiul integral a fost publicat în revista Genetics și îl puteți citi