Te-ai întrebat vreodată de ce plantele cresc mai bine cu ajutorul muzicii? Răspunsul te poate surprinde

Deși unele cercetări au indicat faptul că plantele pot într-adevăr să reacționeze pozitiv la muzică, natura exactă a acestei relații rămâne incertă. Cu toate acestea, dovezile în sprijinul acestei noțiuni sunt extrem de convingătoare.

Noțiunea că muzica are potențialul de a influența dezvoltarea plantelor a luat naștere în perioada de apogeu a filozofiei new age. Popularizând conceptul, Viața secretă a plantelor, scrisă de Christopher Bird și Peter Tompkins și publicată în 1973, este o relatare a "relațiilor fizice, emoționale și spirituale dintre om și plante". Studiile științifice citate de Bird și Tompkins prezintă, pe lângă faptul că favorizează creșterea plantelor, muzica le poate oferii acestora conștiință și capacitatea de a reacționa inteligent la prezența umană.

O primă investigație privind impactul muzicii asupra plantelor a fost întreprinsă în 1962 de către Dr. T. C. Singh, care deținea funcția de șef al catedrei de botanică la Universitatea Annamalia. Cercetările sale au arătat că, atunci când plantele de balsam au fost supuse la muzică clasică, biomasa lor a crescut cu 72% și rata de creștere a crescut cu 20% în comparație cu grupul de control. Apoi, a descoperit că, supunând cerealele la muzică raga prin difuzoare, randamentul lor a crescut cu 25-60% în comparație cu media națională.

Vezi și: Băutura naturistă care scade inflamația și întărește sistemul imunitar. Cum poți să o prepari acasă

Oamenii de știință de la Universitatea Annamalia au efectuat experimente folosind reena, flautul, vioara și armoniul. Mai mult, aceștia au observat rezultate favorabile atunci când plantele au fost expuse la vibrațiile emise de dansul tradițional indian. În cele din urmă, s-a stabilit că vioara a prezentat cel mai înalt grad de eficacitate. 

Eugeni Canby, un inginer canadian, a reușit să reproducă aceste rezultate. Expunându-și câmpurile de grâu la sonata de vioară a lui J.S. Bach, a observat o creștere substanțială de 66% a randamentului.

În același an în care a fost publicată Viața secretă a plantelor, Dorothy Retallack, cercetător afiliat la Colegiul de femei din Colorado, a scris The Sound of Music and Plants, o compilație a investigațiilor sale privind intersecția dintre plante și muzică. Ea a descoperit că, în cadrul experimentelor sale, plantele supuse la o nota fa pentru perioade lungi de timp erau semnificativ mai sănătoase decât grupul de control. 

Ulterior, ea a experimentat, printre altele, cu jazz, rock și muzică clasică. Plantele care au fost expuse la muzica clasică și de jazz au dezvoltat o înclinație către difuzor și chiar s-au impletit în jurul acestuia. În schimb, plantele care au fost supuse la muzică rock "discordantă" au prezentat caracteristici asemănătoare cu udarea excesivă, inclusiv îndepărtarea de difuzoare, potrivit Bloomscape.

Care este explicația acestui comportament?

Singh și Retlack, împreună cu numeroși alți cercetători care au efectuat aceste investigații, au ajuns la concluzia că plantele demonstrează o reacție empatică la muzica la care au fost expuse. În mod notabil, aceștia au susținut, de asemenea, o serie de puncte de vedere extreme; Retallack, de exemplu, a postulat că plantele posedă percepție extrasenzorială (ESP) și că evită muzica rock din cauza versurilor acesteia.

Cea mai plauzibilă explicație științifică pentru modul în care muzica favorizează creșterea plantelor este efectul pe care vibrațiile undelor sonore îl au asupra plantelor. Fluxul celulozic este mecanismul prin care plantele transportă nutrienți, proteine și organite în fluidele lor (citoplasma). Genuri specifice de muzică și sunet pot facilita stimularea acestui proces; în sălbăticie, plantele pot înflori în apropierea cântecului păsărilor sau în regiuni caracterizate de brize puternice. 

Vezi și: Când apar, de fapt, primele fire albe de păr. Factorii care accelerează fenomenul

Într-un interviu acordat Pedestrian.tv, cercetătorul șef al Plant Life Balance, Dr. Dominique Hes de la Universitatea din Melbourne, a explicat că plantele se bucură de energia pe care o produce o anumită muzică, iar aceasta poate ajuta planta să crească. De fapt, ea a explicat că:

- Plantele prosperă atunci când ascultă muzică ce se situează între 115Hz și 250Hz, deoarece vibrațiile emise de o astfel de muzică emulează sunete similare din natură.

- Plantelor nu le place să fie expuse la muzică mai mult de una până la trei ore pe zi.

- Jazzul și muzica clasică par a fi muzica preferată pentru stimularea maximă a plantelor.

- Unele sunete pot face ca stomatele plantelor să rămână deschise mai mult timp (porii minusculi care acționează ca niște plămâni la plante), ceea ce înseamnă că acestea absorb mai mult aer și cresc mai repede.

Foto: Freepik @dikushin

Care sunt dovezile

În timp ce mulți cultivatori vor atesta, fără îndoială, că ascultarea unui artist din top 100 îmbunătățește creșterea plantelor lor, în prezent nu există dovezi concludente că muzica favorizează creșterea plantelor. Investigațiile care pretind că "dovedesc" acest fapt au fost considerate pseudoștiințifice, defectuoase din punct de vedere științific și nereproductibile de către o serie de botaniști. 

O postare de la Universitatea din California, Santa Barbara, notează că există numeroase variabile, inclusiv lumina și apa, presiunea aerului și condițiile de sol, în aceste experimente, care este posibil să nu fi fost gestionate sau luate în considerare în mod adecvat. În plus, ei propun că poate nu plantele în sine sunt cele care beneficiază de muzică, ci mai degrabă îngrijitorii lor. Acest lucru ar putea explica, de asemenea, de ce se spune că a conversa cu plantele favorizează dezvoltarea acestora: persoanele care le oferă îngrijire sunt mai atente.

Totuși, noțiunea rămâne plauzibilă, după cum afirmă popularul program de televiziune MythBusters. În 2004, aceștia au investigat acest subiect prin construirea a șapte conservatoare cu condiții diferite: unul era lipsit de orice muzică, unul era setat pe muzică clasică, unul era setat pe death metal, două erau programate cu înregistrări de discursuri negative, iar unul era programat cu discursuri pozitive. În această iterație a experimentului, planta death metal a prezentat cea mai robustă creștere dintre celelalte plante. Muzica clasică s-a clasat pe locul al doilea, conservatoarele care au emis discursuri (atât pozitive, cât și negative) care au demonstrat o dezvoltare comparabilă. Planta lăsată fără expunere la sunet a pierit ultima.

Ajută-ți plantele să crească înalte și puternice

Poate muzica să fie considerată drept hrană pentru floră așa cum o face pentru suflet? În prezent, așteptăm un răspuns concludent. Cu toate acestea, indiferent de impactul potențial al muzicii asupra creșterii plantelor, cu siguranță nu ar putea dăuna. Atâta timp cât planta nu este plasată direct în fața unui difuzor și volumul nu este dat la maxim.

În afară de preferințele personale, există numeroase modalități de a încuraja creșterea plantelor de interior robuste. În ceea ce privește condițiile de lumină, irigarea, tăierea și fertilizarea, fiecare plantă este unică.