Colesterolul, între prietenie și agresiune. Adevărul despre rolul alimentației

Colesterolul „este necesar pentru buna funcționare a celulelor, pentru fabricarea hormonilor sexuali și a sărurilor biliare, care la rândul lor sunt indispensabile digestiei”, explică prof. Nicolae Hâncu, în volumul „Abecedar de Nutriție”. 

Sursele de colesterol sunt de două tipuri: externe, respectiv grăsimea alimentară de origine animală (grăsimea saturată), și interne, adică fabricarea lui de către ficat. Primul se numește colesterol exogen, iar al doilea colesterol endogen. 

Nivelul normal de colesterol din sânge este de 150-200 mg/dl, din care doar 20-25% este datorat celui exogen. Cu alte cuvinte, colesterolul provenit din alimentație are o cotă mult mai redusă decât cel produs de propriul organism. 

„Alimentația nu are o influență majoră asupra nivelului colesterolului din sânge, care, în proporție de 75-80%, este cel fabricat de propriul nostru corp”, se afirmă în lucrarea citată.

Colesterolul în alimente de bază

Cu toate aceste, consumul de colesterol provenit din alimentație trebuie limitat la 300 mg pe zi. 

Pentru a vă face o idee despre aportul de colesterol pe care îl aveți zilnic, iată o listă cu alimentele de bază și conținutul lor în colesterol/porție:

- lapte integral (200 ml) - 33 mg colesterol

- lapte parțial degresat (200 ml - 10 mg

- lapte total degresat (200 ml) - 4 mg

- iaurt integral (200 ml) - 29 mg

- iaurt parțial degresat (200 ml) - 10 mg

- brânză telemea (30 g) - 30 mg

- brânză de vaci (100 g) - 10 mg

- Tofu (50 g) - 0

- ou (1 gălbenuș) - 212

- somon (100 g) - 63

- ton (100 g) - 30

- carne de porc (mușchi - 100 g) - 79 mg

- carne de pui (fără piele - 100 g) - 85 mg

- carne de vită (mușchi - 100 g) - 89 mg

- carne de vițel (100 g) - 135

- creier de porc (100 g) - 3.010 mg

- ficat de pui (100 g) - 631 mg

- unt (10 g) - 22

- ulei (5 g) - 0

Colesterolul, factor de risc cardiovascular

Un alt lucru interesant de reținut: „Colesterolul nu are putere calorică, dar în exces devine foarte periculos pentru sănătate”, avertizează prof. dr. Nicolae Hâncu. 

Atunci când colesterolul din sânge depășește nivelul normal, el se depozitează pe pereții arterelor, pe care le îngroașă, le rigidizează. Astfel apare ateroscleroza, din cauza căreia se produc: infarctul miocardic, accidentul  vascular cerebral, anevrismele, insuficiența cardiacă, arteriopatia membrelor inferioare. 

„Autorul acestor dezastre este colesterolul LDL sau colesterolul rău, considerat un adevărat ucigaș al omului. În sens opus acționează colesterolul HDL, care se opune apariției aterosclerozei, motiv pentru care se numește colesterol bun”, explică nutriționistul.

Alimentația sănătoasă, exercițiul fizic, renunțarea la fumat, în unele cazuri medicamentele ajută la normalizarea colesterolului și ținerea sub control a riscului cardiovascular.