Suntem implicați întru totul în avansarea tehnologiei, în urbanizare, în tot ceea ce nu poate însemna tradiție, în special tradiție gastronomică.
Pare că ne îndepărtăm de rădăcinile noastre culinare. Poate nu toți, căci altfel cum am mai ști în prezent de puterea MBS (mămăligă cu brânză și smântână) și a sărmăluțelor în foi de varză sau viță? Totuși, este observabil faptul că, de la an la an, în casele românilor apar mai des avocado, sarea de Himalaya sau curry-ul decât leușteanul, dragaveii sau loboda. Cumva, legătura cu tradiția nu mai este atât de strânsă precum obișnuia să fie.
Cum arată o cină în prezent și cum arăta înainte
Am discutat cu chef Orlando Zaharia despre puterea tradiției în evoluția gastronomică, despre diferențele dintre o cină în prezent și una din prezentul de demult al părinților și bunicilor noștri, despre cum, odată, am început să ne mutăm la oraș, fizic, dar poate și cu gândul, și am și vrut să rămânem acolo.
”Părerea mea este că au murit bunicii și nu au mai fost preluate aceste tradiții. Oamenii au vrut să se orășenească, au venit la oraș și, din mai multe considerente (rușinea), nu au vrut să mai mănânce pâine înmuiată în ou, ”pe sărăcie”. Au vrut să evolueze. Și evoluția duce la pierderea tradițiilor”, ne-a spus chef Orlando Zaharia, în exclusivitate pentru DC Medical.
Totuși, să evoluezi nu este un lucru rău, ci, din contră, benefic, dar, așa cum ne spune chef Orlando Zaharia, ”nu trebuie să uităm tradițiile. Fără tradiție nu există evoluție. Există doar un drum pe care mergem și, la un moment dat, ne oprim și nu știm unde ne aflăm”.
Nu până de foarte mult timp, cinele erau motiv de adunare a familiei la masă, un moment sfânt pentru oameni, un moment care încununa ziua care a trecut, cu tot cu treburile și activitățile desfășurate cu osteneală. Chef Zaharia ne spune că ”pe timpuri, cinele, care se numeau, de fapt, mâncarea de seară, erau un mod de a hrăni sufletul și trupul, iar în prezent, cinele au devenit motiv de show-off (a te lăuda).
(Înainte) Era pură tradiție, fiecare punea pe masă ce avea prin curte. Acum, lucrurile au evoluat și este normal să evolueze. Diferența este majoră”.
Cel mai important mesaj de transmis oamenilor
Voi încheia printr-un apel către oamenii care mănâncă. Deci, către toți oamenii. Chef Orlando Zaharia a invocat memoria, ca singura formă de ajutor în bucătărie care ne poate rămâne, după ce am eliminat sursele de inspirație de pe rețelele sociale, studiile în gastronomie, emisiunile culinare. Memoria gustului preparatelor bunicilor și părinților este metoda pură și neșlefuită prin care noi putem păstra tradiția încă vie în prezent.
”Cred că cel mai important lucru pe care poate să îl facă cineva este să gătească din memorie. Memoria gustului și cea vizuală sunt foarte bine impregnate în creierul nostru.
De aceea, noi ne dăm seama când ceva este pe placul nostru sau nu. Fără studii în gastronomie, fără a te inspira, fără a intra pe social media, singurul lucru care ți-a mai rămas să-l faci este să gătești din memoria ta, din memoria gustului pe care îl ai.
Trebuie să își fi pus amprenta ceva, un fel de mâncare în viața fiecărui om, este imposibil să nu.
Și cred că un lucru foarte important este să dai cât mai multă valoare materiei prime. Cum ne judecăm între noi că puiul de țară sau că porcul de țară e mai bun - despre asta este vorba. Să respectăm materia primă”, ne-a mai spus chef Orlando Zaharia.
În articolul următor, vom vorbi despre:
Puterea alimentelor, înțeleasă ad litteram. Cum este, de fapt? Alina Epure: Niciun aliment nu va conține soluția la problemele cu care ne confruntăm
* Acest articol face parte din campania ”Mâncăm ca să trăim?”, o campanie DC MEDICAL.
Articolele campaniei, în ordine:
