Hipertensiunea în cazul femeilor însărcinate poate duce la preeclampsie. Medicii atrag atenția că valorile crescute ale tensiunii arteriale în cazul femeilor însărcinate pot avea consecințe grave și asupra fătului.
Medicul ginecolog Mirona Furtună explică pe pagina sa de Facebook care sunt riscurile la care se supun femeile gravide.
”Hipertensiunea arterială în sarcină poate duce la complicații grave pentru mamă și făt dacă nu este descoperită, monitorizată și ținută sub control. Preeclampsia înseamnă creșterea tensiunii arteriale în sarcină, se manifestă după săptămâna 20 și este întâlnită la 8% dintre femeile însărcinate.
Singurul remediu este nașterea, însă pe parcursul sarcinii poate fi ținută sub control cu medicamente adecvate. Valori ale tensiunii arteriale de peste 140/90 mm Hg, obținute cu ocazia a două măsurători, la cel putin 6 ore distanță, dar nu mai mult de 7 zile, pot indica preeclampsie.
Cu ce vreau să rămâneți este că hipertensiunea arterială în sarcină poate avea urmări grave dacă nu este descoperită și ținută în parametri normali. Aveți grijă de sănătatea voastră și de a bebelușilor voștri”, arată medicul ginecolog.
Vezi și: Alimentele mucegăite, sănătoase sau mortale. Care preparate pot fi consumate
Ce este preeclampsia
Preeclampsia este o complicație a sarcinii. Cu preeclampsie, este posibil să aveți hipertensiune arterială, niveluri ridicate de proteine în urină care indică leziuni renale (proteinurie) sau alte semne de afectare a organelor. Preeclampsia începe de obicei după 20 de săptămâni de sarcină la femeile a căror tensiune arterială a fost anterior în intervalul standard.
Lăsată netratată, preeclampsia poate duce la complicatii grave – chiar fatale – atat pentru mamă, cât și pentru bebeluș.
Nașterea timpurie a copilului este adesea recomandată. Momentul nașterii depinde de cât de severă este preeclampsia și de câte săptămâni sunteți gravidă. Înainte de naștere, tratamentul cu preeclampsie include o monitorizare atentă și medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale și gestionarea complicațiilor, notează Mayo Clinic.
Cauzele care declanșează preeclampsia
Cauza preeclampsiei implică mai mulți factori. Experții cred că începe în placentă - organul care hrănește fătul pe tot parcursul sarcinii. La începutul unei sarcini, noi vase de sânge se dezvoltă și evoluează pentru a furniza oxigen și nutrienți placentei, mai arată Mayo Clinic.
La femeile cu preeclampsie, aceste vase de sange nu par sa se dezvolte sau sa functioneze corespunzator.
Vezi și: Statinele, tratament genial pentru colesterol. Ce sunt și cine trebuie să le ia: Sper ca omenirea să fie destul de deșteaptă să lase știința să facă lumea să evolueze
Complicațiile preeclampsiei în sarcină
Complicațiile preeclampsie pot include:
Restricție de creștere fetală. Preeclampsia afectează arterele care transportă sânge la placentă. Daca placenta nu primeste suficient sange, bebelusul poate primi sange si oxigen necorespunzator si mai putini nutrienti. Acest lucru poate duce la o creștere lentă cunoscută sub numele de restricție de creștere fetală.
Naștere prematură. Preeclampsia poate duce la o naștere prematură neplanificată - livrare înainte de 37 de săptămâni. De asemenea, nașterea prematură planificată este un tratament primar pentru preeclampsie. Un copil născut prematur are un risc crescut de dificultăți de respirație și hrănire, probleme de vedere sau de auz, întârzieri de dezvoltare și paralizie cerebrală. Tratamentele înainte de livrarea prematură pot reduce unele riscuri.
Eclampsie. Eclampsia este debutul convulsiilor sau comă cu semne sau simptome de preeclampsie. Este foarte dificil de prezis dacă un pacient cu preeclampsie va dezvolta eclampsie. Eclampsia se poate întâmpla fără semne sau simptome de preeclampsie observate anterior.
Alte leziuni ale organelor. Preeclampsia poate duce la deteriorarea rinichilor, ficatului, plămânului, inimii sau ochilor și poate provoca un accident vascular cerebral sau alte leziuni cerebrale. Cantitatea de leziuni la alte organe depinde de cât de severă este preeclampsia.
Boli cardiovasculare. Având preeclampsie poate crește riscul de inima viitoare și a vaselor de sânge (cardiovasculare) boală. Riscul este și mai mare dacă ați avut preeclampsie de mai multe ori sau ați avut o livrare prematură, mai notează Mayo Clinic.
Vezi și: Demența, primele simptome. La ce trebuie să fii atent
Simptomele clinice sugestive pentru preeclampsia severă
- Afectare a sistemului nervos central: cefalee severă persistentă sau nou apărută, somnolenţă, ameţeală, confuzie, hiperreflexie, convulsii.
- Afectare a sistemului cardiovascular: HTA severă (>160/110 mm Hg).
- Dereglări vizuale: scotoame, vedere tulbure, diplopie, amauroză.
- Afectare a sistemului urinar: oligurie persistentă, anurie, hematurie. Implicare a tractului gastrointestinal: dureri abdominale sau sub rebordul costal drept, greaţă şi vomă
- Afectare a sistemului respirator: dureri toracice, dispnee, cianoză, raluri pulmonare bilaterale ca rezultat al edemului pulmonar cardiogen şi necardiogen sau a edemului laringian.
- Afectare a sistemului feto-placentar: dureri permanente puternice în abdomen şi hipertonus uterin (condiţionate de dezlipirea prematură a placentei); lipsă (moartea în uter) sau diminuare a mişcărilor fetale, dereglări ale BCF (tahicardie, bradicardie, lipsă a bătăilor inimii).
Vezi și: "Mulți români află că au o boală de inimă abia după primul infarct". Streinu Cercel, despre planul național de combatere a hipertensiunii: Date promițătoare
Care sunt valorile optime
Medicul Vasi Rădulescu explică pe blogul său care sunt valorile optime ale tensiunii arteriale și care sunt factorii care influențează tensiunea.
”Am primit de-a lungul timpului numeroase întrebări despre valorile tensiunii arteriale. După cum cred că știți deja din postări și cărți, cea mai bună tensiune arterială la adult, potrivit ghidurilor și recomandărilor în vigoare, este 120/70-75 mmHg.
La aceste valori organele sunt perfuzate corect, inima se simte cel mai bine, nu există risc pentru anumite afecțiuni. Dar ce se întâmplă atunci când tensiunea nu are aceste valori pentru sistolică, respectiv diastolică?
Valorile mai mici nu înseamnă automat hipotensiune. Este important să știți că tensiunea arterială este dinamică, modificându-se amplu pe parcursul zilei. Ea crește adaptativ la efort, emoții, pericole, respectiv scade la relaxare, somn.
O tensiune 110/65 mmHg tot normală va fi. Chiar și 100/60 mmHg. Există un interval optim, nu acea 120/70 mmHg bătută în cuie. Hipotensiunea înseamnă tot ce e sub 90/60 mmHg.
Vă recomand să nu neglijați valorile mici, pentru că ele pot ascunde patologii ale organelor (insuficiență cardiacă, modificări ale valvelor inimii), sângerări interne, deshidratare importantă, infecții, anumite afecțiuni endocrine.
Există persoane care au tensiunea mai mică și nu există nicio cauză propriu-zisă. Ele de regulă tolerează bine aceste valori. Femeile prezintă valori ceva mai mici ale tensiunii arteriale din cauza profilului hormonal aparte”, arată medicul.
Citește mai departe AICI
