Infecțiile pot pune în pericol viața nou-născuților. Este vorba atât de infecțiile contractate de făt în timpul sarcinii, în viața intrauterină, cât și de cele contractate imediat după naștere, fie de la mamă, fie din spitale. Dr. Cornelia Preda, medic primar neonatologie, a explicat despre ce fel de infecții este vorba.
”Infecțiile sunt cauză gravă neonatală în perioada acesta. Sunt reprezentate de infecții contractate intrauterin. Cele mai frecvente sunt toxoplasmozele, citomegalovirus, rubeolă, chiar și HIV. Mai sunt infecții care pot fi contractate perinatal, adică în apropierea nașterii sau chiar în momentul nașterii și reprezintă sepsisul neonatal precoce. Au ca germeni, streptococul de grup B, dar și germenii de la o infecție urinară maternă sau chiar virusuri cum este herpesul.
Sunt și infecțiile tardive care apar la nou-născuții care necesită spitalizare prelungită și sunt contractate de la persoanele care îi îngrijesc, respectiv personal medical sau familie. Acestea sunt determinate, în special, de stafilococcul auriu, dar și de virusuri precum virusul scințial respirator sau infecții fungice.
Toți nou-născuții sunt la risc de infecții, deoarece au o imunitate scăzută, iar imunitatea pasivă transmisă transplacentar în trimestrul trei, de la mamă are o durată foarte scăzută. Cei mai la risc sunt prematurii deoarece sistemul imunitar este slab dezvoltat, imunitatea pasivă este redusă deoarece trimestrul trei, în momentul în care se transferă cei mai mulți anticorpi de la mamă la copil este foarte scurt, de asemenea, prematurii mai beneficiază de tratament cu corticosteroizi pentru maturare pumonară care determină imunodepresie. Ca să îi ținem în viață pe acești copii, folosim o grămadă de manevre care sunt salvatoare de viață, dar pot să determine și alte infecții”, a explicat dr. Cornelia Preda, medic primar neonatologie la Digi 24.
Vezi și: Migrenele, predispoziție genetică. Femeile sunt mai afectate
Infecțiile, tratament
”Principalul tratament este cel etiologic folosind antibiotice, antivirale sau medicamente antimicotice conform unor protocoale, dar la fel de important este tratamentul suportiv. Până să își facă efectul tratamentul cu antibiotic, acești copii trebuie să fie ținuți într-o secție de terapie intensivă, susținuți respirator și hemodinamic”, a mai precizat medicul.
Infecțiile, prevenție
”Infecțiile pot fi prevenite. Mămicile trebuie să fie foarte conștiente de starea lor de sănătate și chiar înainte de a rămâne însărcinate ar trebui să meargă la medic, să vadă care e staturul lor din punct de vedere al unor infecții, dacă mama nu a avut infecție cu rubeolă, în momentul în care vrea să rămână însărcinată ar trebui să se imunizeze. De asemenea, pe parcursul sarcinii trebuie să se ducă la controale repetate la medic, să fie văzută clinic, să facă analize, iar dacă depistează o infecție să fie tratată corespunzător.
Viitoarele mămici trebuie să țină o igienă corectă, să se spele pe mâini frecvent, să evite contactul cu excrementele de animale, să aibă o igienă alimentară foarte bună, în sensul în care trebuie să spele legumele și fructele, să pregătească termic carnea și să folosească numai lactate pasteurizate. Toate acestea pot să o ajute pe viitoarea mămică să evite o infecție la viitorul copil, care poate să fie traumatizantă și pentru copil și pentru familie”, a mai subliniat dr. Cornelia Preda.
Vezi și: Bronşita acută, cauze, simptome, tratament. Medic: Factorii care pot determina apariția sunt poluarea sau expunerea la fum
Infecțiile nosocomiale, sub media europeană. Rafila: Numărul de decese care ar putea să fie atribuite infecţiilor asociate asistenţei medicale ar fi probabil de circa 1.700
Infecțiile nosocomiale se mențin la un nivel de circa 1%, potrivit ministrului Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila. Acesta a declarat în cadrul unei conferințe de presă că trebuie încurajată raportarea acestora. Potrivit ministrului, eliminarea infecțiilor asociate asistenței medicale nu este posibilă nicăieri în lume.
”Cred că în ultimul an, din acest punct de vedere, s-a reuşit cea mai importantă evoluţie din ultima perioadă, ultimii cinci ani, 10 ani. Am reuşit să facem foarte multe lucruri care pot să ducă la controlul acestui fenomen.
Nu putem să pledăm pentru două chestiuni care sunt contradictorii şi care pot să inducă oamenii în eroare, pe de o parte şi pot să afecteze serios şi credibilitatea sistemului sanitar şi nu neapărat a Ministerului Sănătăţii, ci a profesioniştilor care lucrează în zona sănătăţii. România raportează, după o evoluţie crescătoare, 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale.
Media la nivelul european este de 7%. Noi am crescut de la 0.2% la 1%. La nivelul Uniunii Europene sunt în fiecare an 37.000 de decese care sunt datorate infecţiilor asociate asistenţei medicale, iar numărul de decese care sunt parţial atribuite acestor infecţii, pentru că pacienţii au foarte multe patologii foarte complicate, este de cel puţin trei ori mai mare.
România are cam 5% din populaţia Uniunii Europene şi, dacă ar fi să extrapolăm aceste cifre la nivelul ţării noastre, am vedea că şi în România numărul de decese care ar putea să fie atribuite infecţiilor asociate asistenţei medicale ar fi probabil de circa 1.700 de decese care s-ar înregistra la nivelul unui an”, a precizat prof. dr. Alexandru Rafila, în cadrul unei conferințe de presă.
Citește mai departe AICI
