Melatonina este un hormon produs de glanda pineală din creier și are mai multe roluri în organism, însă principalul este de menținere a ritmului circadian. Melatonina este cunoscut și ca ”hormonul somnului”, și se găsește în unele alimente, dar și sub formă de suplimente.
Eliberarea melatoninei în creier este influențată de ora din zi, producția crește atunci când este întuneric și scade când este lumină. O dată cu înaintarea în vârstă, secreția de melatonină scade, motiv pentru care adulții, dar mai ales adulții în vârstă încep să aibă tulburări de somn, precum insomnia.
În ceea ce îi privește pe cei mici, calitatea somnului acestora depinde foarte mult de momentul în care sunt puși la culcare.
”Apogeul secreției de melatonină, de regulă, este între 7 și 8 seara, de aceea este bine să îi punem pe cei mici la culcare în acest interval.
Orice lampă de veghe, cu lumină albastră, cu lumină galbenă, poate să interfereze cu secreția de melatonină. Lumina inhibă secreția de melatonină și de aceea copiii nu trebuie să aibă lămpi de veghe până în apropierea vârstei de 2 ani și jumătate, 3 ani, când încep să își dezvolte imaginație și începe să le fie frică de întuneric.
Mama dacă vrea să alăpteze, să folosească o lumină roșie, difuză. Orice lumină a telefonului, lumina albastră în special, suprimă melatonina”, a declarat Ana Barbu, consultant în somn, la Antena 3.
Un nivel prea mare de melatonină, natural sau din suplimente, poate avea efecte adverse asupra copiilor, dar și asupra adulților.
Semnele unei supradoze de melatonină includ:
- durere de cap
- stomac deranjat
- diaree
- dureri ale încheieturilor
- anxietate
- iritabilitate.
De asemenea, melatonina poate duce la o creștere bruscă a tensiunii arteriale dacă o persoană ia mai mult decât doza recomandată, arată Medical News Today.
”Copiilor le dă o stare de blegeală, amețeli, stare de somnolență pe timp de zi, iar majoritatea pastilelor masticabile, o pastilă de 1,5 poate să conțină până la 9 mg de melatonină”, a mai spus consultantul.
Totodată, acesta a precizat că majoritatea pediatrilor nu au expertiză în somn și transmite părinților că trezitul frecvent în timpul nopții este o normalitate.
”Mama devine confuză, are impresia că face ceva greșit, că bebelușul are o adevărată problemă de sănătate, neurologică sau că pur și simplu este certat cu somnul și atunci vrea să intervină cu picături cu melatonină sau siropuri, care au doar zahăr, și din cauza acestor siropuri glicemia va crește, iar trezirile vor fi și mai dese, nu doar dese”, a mai spus Barbu.
Tulburările de somn la copii
În cazul în care copiii au toate condițiile pentru un somn odihnitor, o cameră întunecată și liniștită, dar totuși apar tuburări de somn, consultantul susține că unul dintre motivele pentru care cei mici se trezesc în timpul nopții este dat de asocierile pe care le-au făcut cu privire la rutina somnului.
”Pe primul loc aș pune asocierile. Sunt acele obiceiuri create și întărite de părinți, ca bebelușul să adoarmă.
Adică, luăm ca exemplu mama care își ține pruncul mereu la sân. Sunt pro această conectare, sunt lucruri fiziologice. Problema este următoarea, și ține de neuroștiință. Noaptea, ciclurile de somn variază, între ciclurile superficiale și ciclurile mai adânci de somn.
În momentul în care va fi mai în acest stadiu de somn, superficial, REM, va dori ca mama să îl adoarmă din nou, pentru că el nu va ști să lege ciclurile de somn fără ajutor. Așteaptă ca părintele să vină cu acest obicei, cu care a fost adormit seara, să vină să îl readoarmă”, mai spune consultantul.
Melatonina, alte beneficii
Pe lângă utilizarea melatoninei ca remediu în cazurile de insomnie, hormonul mai are și alte beneficii.
Ameliorează depresia sezonieră
Tulburarea afectivă sezonieră, cunoscută și ca depresia sezonieră, este o condiție ce afectează mai bine de 10% din populația lumii. Acest tip de depresie apare în fiecare an, la schimbarea anotimpurilor, și este mai vizibilă când se trece de la sezonul cald la cel rece.
Specialiștii susțin că aceasta ar putea fi influențată de modificarea ritmului circadian în urma reducerii luminii naturale. Cum melatonina contribuie la reglarea ritmului circadian, ea poate fi folosită și pentru a reduce simptomele depresiei sezoniere, arată Healthline.
Stimulează producția hormonului de creștere (HGH)
Acest hormon, somatotropina, este vital pentru procesele de creștere și de regenerare celulară. CU cât nivelul HGH este mai ridicat, cu atât forța și masa musculară sunt mai mari. Studiile au arătat că suplimentele cu melatonină pot crește nivelul HGH la bărbați.
Îmbunătățește sănătatea ochilor
Ca urmare a conținutului ridicat de antioxidanțo, melatonia poate ajuta la prevenirea deteriorării celulleor oculare. Mai mult, specialiștii susțin că melatonina poate ajuta la tratarea afecțiunilor oculare, precum glaucomul sau degenerescența maculară legată de vârstă.
Ajută la tratarea bolii de reflux gastroesofagian
Boala de reflux gastroesofagian este cauzată de refluxul de acid gastric și poate produce arsuri la stomac și greață.
Melatonina blochează secreția de acizi din stomac, mai mult, reduce producția de oxid nitric, compus care relaxează sfincterul esofagian inferior și permite urcarea acidului gastric în esofag.
Melatonina, surse naturale
Melatonina se găsește în anumite alimente, iar lista include:
- lapte
- fistic
- tartă cu cireșe
- pește gras
- orez
- goji
- ovăz
- ciuperci
- porumb
- banane, arată The Sleep Doctor.
Vezi și: Miastenia gravis: cauze, factori de risc și tratament. Poate duce la depresie, dar și să pună viața în pericol
