Tulburările de pronunție sunt frecvente în cazul copiilor, însă atunci când acestea îi afectează și pe adulți, aceștia se pot confrunta cu depresie.
Tulburările de pronunție, denumite medical dislalia, sunt un defect de vorbire care inhibă pronunția anumitor sunete distincte. Dislalia poate fi de patru tipuri.
- Simplă: incapacitatea de a pronunța un anumit sunet.
- Multiplă: incapacitatea de a pronunța două sau mai multe sunete specifice.
- Hotentotism: cuvintele unei persoane devin complet neinteligibile din cauza unei bâlbâieli.
- Asemănătoare: incapacitatea de a pronunța toate sunetele care necesită aceeași articulare.
Rotacismul și pelticia sunt tulburările de pronunție cele mai frecvente. Rotacismul este un impediment de vorbire care este definit de lipsa de capacitate sau de dificultatea de a pronunța sunetul R.
Lupuleac Claudia, drd. în psihologie, psiholog specialist supervizor în psihopedagogie specială, psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv-comportamental, logoped, a explicat în exclusivitate pentru DC Medical, ce sunt tulburările de pronunție.
”Rotacismul și sigmatismul fac parte din categoria tulburărilor de pronunţie (articulaţie) care sunt denumite dislalii și constau în situații de articulare defectoasă atât în vorbirea spontană cât și în cea reprodusă a consoanelor R în cazul rotacismului și a consoanelor S, Z, Ț, Ș, J, CE, CI, GE, GI în cazul sigmatismului.
În limbajul popular persoana care are rotacism mai este denumită ”rârâită”, în timp ce sigmatismul este cunoscut ca pelticie, ”limbă lată”, ”sâsâială”, a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, Lupuleac Claudia, drd. în psihologie, psiholog specialist supervizor în psihopedagogie specială, psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv-comportamental, logoped.
Vezi și: Cât de des trebuie să îți tunzi părul. Ce se întâmplă dacă nu o faci
Mai mulți factori pot duce la dezvoltarea acestor tulburări de vorbire.
”Cauzele responsabile de apariţia rotacismului sau/și a sigmatismului sunt identice în mare măsură cu cele ale altor tipuri de dislalii. Vorbim așadar de cauze de natură organică în care sunt implicate organele articulatorii de exemplu macro/microglosie (anomalii care țin de dimensiunea limbii), frenul lingual este prea scurt (anchiloglosia - fren restrictiv scurt);
- cauze de natură funcţională/fiziologică care sunt legate inervarea şi stimularea nervoasă a organelor vorbirii (limbă hipo/hipertonică, pareze linguale sau ale vălului palatin, disfuncţii ale auzului fonematic, hipoacuzii) dar şi cauze socio-ambientale.
Un loc important în etiologia rotacismului sau/și a sigmatismului îl ocupă imitarea unor modele de pronunţie neadecvate dar şi a metodele greşite de educaţie: încurajarea copilului în pronunţia defectuoasă pentru amuzamentul adulţilor, de regulă a familiei”, a mai explicat dr. logoped.
Tulburările de pronunție se tratează de către logoped în cabinetul de logopedie. Indicat este ca atunci când părinții observă că cei mici se confruntă cu tulburări de pronunție să apeleze la specialiști. Cu cât mai devreme este începută terapia, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.
”Respectând principiul intervenției timpurii, rotacismul sau/și sigmatismul ar trebui tratate la vârste mici (4-5 ani) înainte de debutul școlarității, când automatismele psiholingvistice ale copilului nu sunt încă bine consolidate şi pot fi înlocuite cu deprinderi corecte de vorbire.
De aceea este recomandabil ca părinții să se adreseze unui logoped, imediat ce aceștia observă un model greșit de pronunție la copilul lor și să nu aștepte conform mitului ”o să și dea drumul”, deoarece modelul greșit de pronunție se automatizează și acest lucru va determina consecințe negative asupra vorbirii, scris-cititului și chiar a personalității copilului”, a mai precizat drd. Claudia Lupuleac.
Netratate în perioada copilăriei, tulburările de pronunție îi pot afecta și pe adulți. Se formează un complex, astfel că aceștia pot ajunge chiar la depresie.
”Tulburările de pronunție prezente la vârsta adultă pot provoca tulburări afectiv-emoţionale şi volitive, care atunci când se prelungesc și devin cronice pot duce la dezorganizarea echilibrului personalităţii individului.
Aceste efecte negative se pot manifesta prin neparticiparea şi neadaptarea la viaţa din colectivitate, respectiv reţinere în vorbire, inhibiţie în desfăşurarea unor activităţi, stări de disconfort, nesiguranţă în vorbire sau în alte activităţi, complexe de inferioritate, sentimente de frustrare, stimă de sine redusă, fobie socială, izolare faţă de cei din jur şi chiar depresie”, a mai spus medicul.
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
