Deficiența de magneziu scade nivelul de vitamina D. Efecte nefaste

Vitamina D nu poate fi metabolizată în organism fără niveluri suficiente de magneziu, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ai niveluri bune de Vitamina D, ea rămâne depozitată și inactivă. În plus, suplimentele de vitamina D pot crește nivelul de calciu și fosfat al unei persoane chiar dacă acestea au deficiență de vitamina D. Oamenii pot suferi de calcifiere vasculară dacă nivelul lor de magneziu nu este suficient de ridicat pentru a preveni complicațiile.

De aceea, specialiștii de la American Osteopathic Association (Asociația Americanp de OSteopatie) trag un semnal de alarmă: atunci când vrei să-ți crești nivelul de vitamina D e bine să ai grijă și de nivelul de magneziu!

O revizuire publicată (link direct) în The Journal of the American Osteopathic Association a constatat că Vitamina D nu poate fi metabolizată fără niveluri suficiente de magneziu, ceea ce înseamnă că Vitamina D rămâne depozitată și inactivă pentru până la 50% dintre americani.

„Oamenii iau suplimente de vitamina D, dar nu realizează cum se metabolizează aceasta. Fără magneziu, Vitamina D nu este cu adevărat utilă sau sigură”, spune co-autorul studiului dr Mohammed S. Razzaque, MBBS, profesor de patologie la Lake Erie College of Osteopathic Medicine.

Deficiența de magneziu produce calcifiere vasculară

Razzaque a epxlicat că suplimentele de vitamina D pot crește nivelul de calciu și fosfat al unei persoane, chiar dacă acestea rămân deficiente în vitamina D. Problema este că oamenii pot suferi de calcifiere vasculară dacă nivelul lor de magneziu nu este suficient de ridicat pentru a preveni complicația.

Pacienții cu niveluri optime de magneziu necesită o mai mică suplimentare de vitamina D pentru a atinge niveluri suficiente în organism. Magneziul reduce de asemenea osteoporoza, contribuind la atenuarea riscului de fractură osoasă care poate fi atribuită nivelurilor scăzute de Vitamina D, a remarcat specialistul.

Deficiența unuia dintre acești nutrienți este considerată a fi asociată cu diverse tulburări, inclusiv deformări ale scheletului, boli cardiovasculare și sindrom metabolic.

În timp ce cantitatea zilnică recomandată pentru magneziu este de 420 mg pentru bărbați și 320 mg pentru femei, dieta standard din Statele Unite conține doar aproximativ 50% din această cantitate. Până la jumătate din populația totală este estimat că ar consuma o dietă cu deficit de magneziu.

Consumul de magneziu din alimentele naturale a scăzut în ultimele decenii, din cauza agriculturii industrializate și a modificărilor obiceiurilor alimentare. Nivelul de magneziu este scăzut la populațiile care consumă alimente procesate care au un conținut ridicat de cereale rafinate, grăsimi, fosfați și zahăr.

Alimentele care conțin magneziu

 „Prin consumul unei cantități optime de magneziu, se poate reduce riscul deficienței de vitamina D și reducerea dependenței de suplimentele cu vitamina D”, spune Razzaque.

Magneziul este al patrulea mineral cel mai abundent din corpul uman după calciu, potasiu și sodiu. Alimentele bogate în magneziu includ: migdale, banane, fasole, broccoli, orez brun, caju, gălbenuș de ou, ulei de pește, semințe de in, legume verzi, lapte, ciuperci, alte nuci, ovăz, semințe de dovleac, semințe de susan, soia, semințe de floarea soarelui, porumb, tofu și cereale integrale.