"Singurul meu regret în viață este că nu am băut destulă șampanie". Șampania poate reduce riscul de stop cardiac brusc

„Singurul meu regret în viață este că nu am băut destulă șampanie”, ar fi spus celebrul economist britanic John Maynard Keynes. Deși afirmația pare doar o glumă elegantă, cercetările recente sugerează că ar putea conține un sâmbure de adevăr – cel puțin dintr-o perspectivă medicală surprinzătoare, potrivit Reuters.

Imaginează-ți un pahar de șampanie: efervescent, răcoritor, asociat de cele mai multe ori cu aniversări și momente festive. Acum imaginează-l menționat într-un context medical serios, ca potențial factor de prevenire a stopului cardiac brusc – o afecțiune care provoacă moartea subită a zeci de mii de oameni anual, adesea fără niciun avertisment.

Un studiu realizat de cercetători canadieni, folosind date din baza UK Biobank (care include informații de la peste 500.000 de persoane), a descoperit o asociere neașteptată: consumul moderat de vin alb sau șampanie pare să fie corelat cu un risc redus de stop cardiac brusc. Șocant, mai ales într-un context în care vinul roșu este considerat de mult timp „protectorul inimii”.

Pentru a elimina posibilitatea unei simple coincidențe, cercetătorii au analizat și date genetice – iar legătura a rămas valabilă, sugerând că ar putea exista un mecanism biologic real în spatele acestei corelații.

Studiul nu s-a limitat doar la băuturi. A fost analizat un spectru larg de peste 100 de factori legați de stilul de viață și mediu – de la alimentație și activitate fizică, până la nivelul de educație și expunerea la poluare. Concluzia? Aproximativ 63% dintre cazurile de stop cardiac brusc ar putea fi prevenite prin modificarea acestor factori.

Printre cele mai relevante obiceiuri protectoare s-au remarcat consumul regulat de fructe, folosirea constantă a calculatorului (da, chiar și asta!) și consumul moderat de vin alb sau șampanie. De ce aceste obiceiuri ar reduce riscul? Explicațiile nu sunt încă clare.

O ipoteză este că vinul alb conține antioxidanți benefici pentru inimă. O altă posibilitate este că cei care preferă aceste băuturi sunt, în medie, mai educați, au venituri mai mari și adoptă și alte comportamente sănătoase – de la alimentație echilibrată până la acces mai bun la servicii medicale.

Totuși, nu e momentul să începem să sărbătorim cu sticle de șampanie deschise zilnic. Alcoolul rămâne un factor cu efecte contradictorii asupra sănătății cardiovasculare. Alte cercetări arată că relația dintre consumul de alcool și bolile de inimă are forma unei curbe în U: cei care nu beau deloc pot avea un anumit risc, cei care consumă moderat pot beneficia de protecție, dar consumul excesiv crește drastic riscul de hipertensiune, accident vascular sau insuficiență cardiacă.

Mai mult, un alt studiu amplu, pe peste 400.000 de participanți, a arătat că inclusiv consumul moderat de alcool poate crește riscul de aritmii – unele dintre ele putând duce chiar la moarte subită.

Așadar, chiar dacă șampania poate oferi o licărire de speranță, nu este o soluție magică. Mesajul de bază al studiului este clar: ceea ce contează cu adevărat este stilul de viață în ansamblu. Somnul de calitate, activitatea fizică regulată și o dietă echilibrată reduc considerabil riscul de stop cardiac brusc – și pot preveni aproape un caz din cinci.

Pe de altă parte, obezitatea, hipertensiunea, stresul cronic, nivelul scăzut de educație și poluarea aerului se numără printre cei mai puternici factori de risc. Acest lucru arată că prevenția nu ține doar de alegerile individuale, ci și de mediul în care trăim și de politicile publice. Accesul la aer curat, educație de calitate și alimente sănătoase joacă un rol esențial.

Stopul cardiac brusc nu este întotdeauna o întâmplare. Mulți dintre factorii declanșatori pot fi gestionați. Stresul redus, mișcarea constantă, greutatea sănătoasă, somnul bun – și, eventual, un pahar ocazional de vin alb – pot face o diferență. Dar forța reală vine din acumularea zilnică de alegeri mici, dar sănătoase.

Iar pentru pasionații de istorie: Keynes a suferit mai multe atacuri de cord în 1946 și a murit la vârsta de 62 de ani. Se pare că regretul său legat de șampanie a fost, într-un fel, premonitoriu.