Litiul ar putea opri evoluția bolii Alzheimer

Cercetătorii de la Universitatea McGill au găsit dovezi care arată că litiul ar putea opri evoluția Alzheimer. Iată cum se întâmplă asta:
Teoria că litiul ar putea opri evoluția bolii Alzheimer este o controversă în cercurile științifice. O mare parte din aceasta rezultă din faptul că, deoarece informațiile culese până în prezent au fost obținute folosind o multitudine de abordări diferențiale, condiții, formulări, sincronizare și doze ale tratamentului, rezultatele sunt greu de comparat și compilat. În plus, continuarea tratamentelor cu o doză mare de litiu aduce o serie de efecte adverse grave, ceea ce face ca această abordare să fie imposibilă pentru tratamente pe termen lung, în special la vârstnici.
Cu toate acestea, într-un nou studiu, o echipă de cercetători de la Universitatea McGill condusă de Dr. Claudio Cuello de la Departamentul de Farmacologie și Terapeutică, a arătat că, atunci când este administrat într-o formulă care facilitează transferul în creier, litiul în doze de până la de 400 de ori mai mici decât cele prescrise până în prezent pentru tulburările de dispoziție, este capabil atât să oprească semnele de patologie Alzheimer avansate, cum ar fi depunerile de plăci amiloide, cât și să recupereze abilitățile cognitive pierdute. Rezultatele sunt publicate în cea mai recentă ediție a Jurnalului de Alzheimer (Journal of Alzheimer's Disease).
Studiu bazat pe cercetările anterioare
„Recrutarea făcută Edward Wilson, un student absolvent, cu o pregătire solidă în psihologie, a făcut toată diferența", explică dr. Cuello, autorul principal al studiului, reflectând asupra originilor acestei lucrări. Împreună cu Wilson, el a investigat pentru prima dată formula convențională de litiu și, tot împreună, au aplicat-o inițial la șoareci, într-o doză similară cu cea utilizată în practica clinică pentru tulburările de dispoziție. Rezultatele studiilor inițiale cu formulă și doză convenționale de litiu au fost însă dezamăgitoare, deoarece cobaii au manifestat rapid o serie de efecte adverse.
Când au văzut asta, cei doi cercetători au abandonat idee, dar au reluat-o atunci când au identificat o formulă de litiu încapsulată care s-a constatat că avea unele efecte benefice la cobai cu boală Huntington.
Noua formulă de litiu a fost apoi aplicată pe un model transgenic de șoarece care exprimă proteinele mutante umane cauzatoare de Alzheimer, un model animal pe care l-au creat și l-au caracterizat. Acest șoarece dezvoltă caracteristici ale bolii umane Alzheimer, inclusiv o acumulare progresivă de plăci amiloide în creier și deficiențe cognitive concomitente.
„Microdozele de în la concentrații de sute de ori mai mici decât cele aplicate în clinică pentru tulburări de dispoziție au fost administrate în stadii de patologie amiloidă timpurie la șoareci transgenici asemănători Alzheimer. Aceste rezultate remarcabil de pozitive au fost publicate în 2017 în jurnalul de Psihiatrie translațională și ne-au stimulat să continuăm să lucrăm cu această abordare la o patologie mai avansată", notează dr. Cuello, citat într-un comunicat al Universității McGill.
Încurajați de aceste rezultate anterioare, cercetătorii și-au propus să aplice aceeași formulă de litiu în etapele ulterioare ale bolii la cobaiul transgenic care modelează aspecte neuropatologice ale bolii Alzheimer. Acest studiu a arătat că rezultatele benefice în diminuarea patologiei și îmbunătățirea cogniției pot fi obținute și în stadii mai avansate ale Alzheimer, asemănătoare cu stadiile preclinice târzii ale bolii, când plăcile amiloide sunt deja prezente în creier și când cogniția începe să scadă.
„Din punct de vedere practic, descoperirile noastre arată că microdozele de litiu în formulă precum cea pe care am folosit-o, care facilitează trecerea la creier prin bariera creier-sânge, reducând în același timp nivelurile de litiu în sânge și care nu aduc acele efecte adverse, ar trebui să-și găsească aplicații terapeutice imediate", consideră dr. Cuello. „Deși este puțin probabil ca orice medicament să repare deteriorarea ireversibilă a creierului din stadiile clinice ale Alzheimerului, este foarte probabil ca un tratament cu microdoze de litiu încapsulat să aibă efecte benefice tangibile în stadii preclinice precoce ale bolii."
Pe ce direcții se merge
Dr. Cuello vede două căi de a folosi mai departe aceste descoperiri recente. Prima implică investigarea terapiilor combinate folosind această formulă de litiu în combinație cu alți alte medicamente cu potențial.
De asemenea, el crede că există o oportunitate excelentă de a lansa studii clinice inițiale ale acestei formule cu populații cu patologie Alzheimer preclinică detectabilă sau cu populații predispuse genetic la Alzheimer, cum ar fi persoanele adulte cu sindrom Down.
-
Semne timpurii de infarct pe care mulți le ignoră18.09.2025, 22:35
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
S-a înființat Federaţia Patronală a Farmaciilor din România18.09.2025, 15:52
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.