Un nou studiu sugerează că medicii ar putea diagnostica deficiențe cognitive ale pacienților care suferă de boala Alzheimer sau de demența, analizând modul în care aceștia merg. Cercetarea oferă un...
Demența Lewy este considerată a doua cea mai frecventă formă de demență, după Alzheimer. Cu toate acestea, este adesea diagnosticată greșit în stadiile incipiente, datorită caracterului comun al multor simptome, notează Newatlas.
Potrivit Newcastle University, spre deosebire de boala Alzheimer, identificată patologic de acumulările toxice de proteine amiloide în creier, demența Lewy implică grupe anormale de proteine alfa-sinucleine. Demența Lewy poate fi un semn al bolii Lewy sau a bolii Parkinson.
„Identificarea corectă a tipului de demență pe care cineva îl are este important pentru clinicieni și cercetători, deoarece permite pacienților să li se administreze tratamentul cel mai adecvat pentru nevoile lor cât mai curând posibil", explică Ríona McArdle, de la Universitatea Newcastle și conducător al studiului.
Noua cercetare, care a apărut și în Jurnalul Demența și Alzheimerul, s-a bazat pe ipoteza că diferite forme de neurodegenerare și demență pot avea ca rezultat markeri de mers identificabili. Pentru a studia aceste diferențe de mers, cercetătorii au recrutat 110 persoane: 45 de subiecți cu demențăLewy, 35 de subiecți cu Alzheimer și 29 de subiecți cognitiv sănătoși. Toți subiecții au avut o evaluare cuprinzătoare a mersului care a implicat mersul pe o pasarelă lungă cu un număr de senzori care urmăresc 16 caracteristici diferite de mers, incluzând ritmul, variabilitatea și asimetria.
Cercetătorii au descoperit o serie de diferențe de mers care ar putea diferenția pacienții Alzheimer de bolnavii de demență Lewy. Doi factori, în special, s-au remarcat ca fiind foarte proeminenți în mersul pacienților corpului Lewy - variabilitatea lungimii pasului și asimetria în timp. Aceasta a însemnat că persoanele cu demență corporală Lewy au prezentat diferențe extrem de neregulate de timp între fiecare etapă și lungimea fiecărui pas. Aceste două caracteristici particulare de mers au fost de fapt suficiente pentru a putea identifica cu exactitate 60% din toate subtipurile de demență.
„Rezultatele acestui studiu sunt importante, deoarece sugerează că mersul pe jos ar putea fi un instrument util de diagnostic pentru demență", spune McArdle.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
