Metabolismul glucozei din creier, pas important pentru tratarea bolii Alzheimer. Boala afectează 60-70% dintre persoanele cu demență

Metabolismul se referă la procesele chimice care au loc în timp ce organismul transformă alimentele și băuturile în energie. Este un proces complex, care funcționează la ”foc continuu”, indiferent dacă suntem activi sau ne odihnim.

Metabolismul combină caloriile și oxigenul pentru a crea și elibera energia cu care sunt alimentate toate funcțiile corpului, precum:

- procesul de respirație

- procesul de circulație al sângelui

- procesul de digestie

- repararea și menținerea celulelor

- menținerea nivelului de hormoni

- reglarea temperaturii corporale.

Principalele tipuri de metabolism sunt:

- metabolismul bazal

- metabolismul energetic

- metabolismul intermediar, care cuprinde metabolismul glucidic, lipidic, proteic, arară Cleveland Clinic.

Metabolismul bazal reprezintă energia necesară funcțiilor vitale ale organismului și variază în funcție de vârstă, sex și condiții de mediu. Metabolismul bazal scade odată cu înaintarea în vârstă, iar la bărbați este mai mare decât la femei.

Metabolismul energetic reprezintă totalitatea energiei consumate de organism și este alcătuit din metabolismul bazal și energia necesară pentru diferite activități.

Metabolismul intermediar reprezintă totalitatea transformărilor făcute de substanțele din organism, la nivel celular, prin reacții chimice, iar aici intră trei categorii de metabolism:

- metabolismul glucidic, primul loc în organism, glucidele reprezentând principala sursă de energie. Glucidele cuprind: glucoza, fructoza, zaharoza, maltoza lactoza, celuloza și amidonul, iar metabolismul glucidic cuprinde: digestia, absorbția, transportul, depozitarea, metabolizarea și excreţia glucidelor. Alimentele precum legumele și fructele sunt glucide.

- metabolismul proteic are loc asupra proteinelor, formate din aminoacizi, și reprezintă o sursă suplimentară de energie. Ele participă la dezvoltarea masei musculate, susțin sistemul imunitar, se absorb și se digeră șa nivelul tractului gastrointestinal. În realizarea metabolismului proteic un rol important este reprezentat de hormonii care mențin un echilibru al organismului

- metabolismul lipidic reprezintă  o serie de reacții chimice care mențin echilibrul fierului în organism. Fierul este un element important pentru buna funcționare și supraviețuire a celulelor, iar metabolismul fierului este în strânsă legătură cu metabolismul hemoglobinei, proteina care transportă oxigenul prin întregul organism.

Metabolismul glucidic, crucial pentru sistemul neuronal

Creierul are nevoie de un aport mare de energie pentru o bună funcționare, iar glucoza este principalul ”combustibil” pentru neuroni.

În timp ce creierul adult reprezintă 20-25% din consumul de glucoză, creierul în curs de dezvoltare poate avea nevoie de o cantitate și mai mare. Modul în care glucoza este procesată de către creier este încă o necunoscută, însă unele studii sugerează că glucoza poate fi metabolizată de celulele gliale susținătoare și apoi exportată către neuroni, arată Medical News Today.

Studii mai recente sugerează că neuronii ar putea fi capabili să proceseze singuri glucoza. A fost dificil de determinat dacă acesta este cazul din cauza dificultăților de a izola neuronii de celulele gliale pentru studiu.

Înțelegerea modului în care glucoza este este metabolizată de către creier ar putea deschide calea către noi tratamente pentru afecțiuni legate de absorbția glucozei, cum ar fi boala Alzheimer și boala Parkinson.

Recent, cercetătorii au efectuat studii pe celule și pe șoareci pentru a evalua modul în care este metabolizată glucoza de către neuroni.

Aceștia au descoperit două proteine care fac posibilă metabolizarea de către neuroni a glucozei atât în culturile celulare, cât și în modelele animale.

”Aceste constatări par să rezolve destul de definitiv o controversă de lungă durată, iar studiul este conceput în mod elegant.

Deși nu este încă clar ce proporție din energia neuronală provine din metabolismul direct al glucozei, putem fi siguri că răspunsul nu este neglijabil”, a afirmat dr.Charles Munyon, neurochirurg la Novant Health în Charlotte (Carolina de Nord), neimplicat în studiu.

Ce arată studiul

În cadrul studiului, cercetătorii au folosit celule stem pluripotente induse pentru a genera neuroni umani, apoi au adăugat neuronii la o formă de glucoză marcată, descoperind astfel că neuronii au fost capabili să descompună glucoza în metaboliți mai mici.

Apoi, cercetătorii au eliminat două proteine cheie pentru importul și metabolizarea glucozei din neuroni, folosind editarea genetică CRISPR.

Îndepărtarea oricăreia dintre aceste proteine a afectat descompunerea glucozei în neuronii umani. Acest lucru, au remarcat cercetătorii, înseamnă că neuronii umani metabolizează într-adevăr glucoza.

Boala Alzheimer, cauze și simptome

Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă, ireversibilă, caracterizată prin modificări la nivelul creierului care duc la depozite de anumite proteine.

Boala Alzheimer face ca creierul să se micșoreze, iar celulele cerebrale să moară în cele din urmă. La nivel mondial, peste 55 de milioane de persoane suferă de demență, iar boala Alzheimer reprezintă 60-70% dintre cazuri.

Boala Alzheimer duce la declinul treptat al memoriei, gândirii, comportamentului și abilităților sociale. Aceste schimbări afectează capacitatea de funcționare a unei persoane.

Din ceea ce se știe până în acest moment, cauzele bolii Alzheimer nu sunt ceva singular, existând o serie de factori de risc care cresc șansele de a dezvolta boala neurodegenerativă, iar printre acestea se numără: vârsta înaintată, istoricul familial, cei care au suferit de un traumatism cranian grav și obiceiurile nesănătoase care duc la obezitate, hipertensiune arterială și/sau diabet.

Mai mult decât atât femeile sunt mai predispuse să facă boala Alzheimer, comparativ cu bărbații.

Simptomele comune bolii Alzheimer includ:

- uitarea

- probleme cu activitățile zilnice

- greșeli cu privire la timp și loc

- probleme de limbaj

- pierderea lucrurilor

- judecata slabă

- retragere din activitățile sociale

- schimbări de comportament și de caracter

- neliniște

- probleme cu vederea.

Din păcate, până acum nu există un leac pentru această boală, tratamentele fiind doar pentru ameliorarea simptomele. De aceea, specialiști recomandă acordarea unei atenții deosebite în ceea ce privește stilul de viață, în special cel alimentar, iar studiile au arătat că dieta MIND este cea mai potrivită pentru prevenirea degenerării neuronale.

Vezi și: Dieta care ajută sănătatea creierului. Semnele se văd după primele trei luni. Pleșea: Putem mânca de 6 ori pe săptămână