Motivul neașteptat care te balonează. Nu are legătură cu mâncarea
Balonarea poate indica anumite probleme de sănătate. Inclusiv în anumite tipuri de cancer balonarea este unul din simptomul principal. Există însă cazuri în care balonarea poate să apară și din alte cauze,...
Balonarea ar putea fi un semnal de avertizare cu privire la probleme mai mari, cum ar fi intoleranța alimentară sau sindromul de intestin iritabil. În cazuri rare, balonarea constantă și extremă ar putea fi un semn timpuriu al cancerului ovarian - așa că ar trebui să contactați medicul de familie dacă acest simptom persistă.
Motivul neașteptat pentru care ne simțim balonați
Cu toate acestea, balonarea poate apărea și din motive complet nelegate de alimentație. Potrivit expertului în nutriție Abigail Hopkins, nivelurile ridicate de stres ar putea determina senzația de balonare. Există o serie de factori care pot crește nivelul de stres al unei persoane, inclusiv mutarea într-o casă nouă, decesul unei persoane dragi și despărțirile în relații.
"Stresul are un impact enorm asupra sistemului nostru digestiv. Poate modifica modul în care respirăm și modul în care digerăm alimentele, ceea ce, la rândul său, poate duce la balonare", a declarat Hopkins, potrivit Mirror.
Vezi și: Ce riști dacă porți lenjeria intimă pe dos. De ce să nu mai faci niciodată lucrul acesta
Legătura dintre balonare și stres este complexă și implică multiple mecanisme. Stresul poate afecta sistemul digestiv în diverse moduri, contribuind astfel la senzația de balonare.
Stresul poate activa sistemul nervos simpatic, cunoscut și sub numele de "luptă sau fugi", și să inhibe sistemul nervos parasimpatic, responsabil pentru "odihnă și digestie". Această dezechilibrare poate afecta mișcarea normală a alimentelor prin tractul digestiv.
Situațiile stresante determină organismul să elibereze hormoni de stres, cum ar fi cortizolul. Acești hormoni pot afecta mișcarea intestinală și pot contribui la retenția de apă în tractul digestiv, provocând balonare.
Stresul poate afecta echilibrul bacteriilor benefice din intestin, cunoscut sub numele de microbiom. Dezechilibrul microbiomului poate contribui la formarea de gaze și disconfort abdominal.
Stresul poate provoca tensiune în mușchii abdominali și ai tractului digestiv, perturbând astfel procesul normal de digestie și peristaltism.

Stres - FOTO: Freepik@Billion Photos
Balonarea, cauze independente de dietă
Stresul: Nivelele ridicate de stres pot afecta sistemul digestiv, modificând modul în care respirăm și digerăm alimentele, ceea ce poate duce la balonare.
Schimbări hormonale: Femeile pot experimenta balonare ca parte a ciclului menstrual, iar fluctuațiile hormonale pot contribui la retenția de apă și senzația de umflare.
Postura incorectă: O postură proastă poate influența modul în care alimentele se mișcă prin sistemul digestiv, contribuind astfel la balonare.
Medicamente: Unele medicamente, în special opioidul analgezic, pot provoca balonare ca efect secundar.
Afecțiuni medicale nedepistate: Unele afecțiuni medicale, cum ar fi sindromul de intestin iritabil , pot provoca balonare în absența unor factori alimentari evidenți.
Activitate fizică insuficientă: Lipsa exercițiului fizic poate afecta circulația și funcționarea normală a sistemului digestiv.
Intoleranțe alimentare sau alergii: Chiar dacă nu este legată direct de consumul alimentelor, o intoleranță alimentară sau o alergie pot contribui la balonare în anumite circumstanțe.
Cum să gestionezi stresul
NHS afirmă că există multe "sfaturi practice de îngrijire personală" care pot ajuta la reducerea și gestionarea stresului. Acestea includ terapia cognitiv-comportamentală (CBT), discuțiile cu prietenii și familia despre sentimentele tale, exercițiile regulate și împărțirea sarcinilor mari în "porțiuni mai ușor de gestionat".
-
-
Noul virus gripal provoacă haos în Europa04.01.2026, 20:30
-
Creștere dramatică a deceselor cauzate de cancer la nivel mondial04.01.2026, 18:12
-
Pastila care protejează intestinele și previne cancerul colorectal04.01.2026, 16:45
-
EXCLUSIV Câte scaune pe zi e normal să ai? Primul semn că ești constipat
Cea mai răspândită boală a ficatului care ucide în tăcere. 3 riscuri ascunse îți pot grăbi moartea
Obiceiul sănătos care reduce riscul de constipație cu 40%
Combinația letală care îți distruge ficatul
Vârsta la care este indicată colonoscopia. Dr. Eliza Gangone (SANADOR): Chiar dacă NU ai simptome
EXCLUSIV Alimentația modernă și microplasticele, factori declanșatori în bolile digestive. Dr. Răzvan Iacob: Unul din triggerii importanți
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Virusul Epstein-Barr (EBV) provoacă boala Crohn. Persoanele infectate au de 3 ori mai multe șanse să facă această boală a intestinului
De ce unele gaze intestinale miros mai rău decât altele. Ce se întâmplă, de fapt, cu alimentele când ajung în stomac
De ce unele gaze intestinale miros mai rău decât altele. De ce este un semn bun când gazele intestinale au un miros puternic.
EXCLUSIV Când este recomandată colonoscopia. Dr. Carmen Gabriela Lamatic: Depinde ce găsim
Cancerul colorectal, număr semnificativ de decese în rândul tinerilor
Cinci obiceiuri zilnice care dăunează pancreasului
Ai dureri de burtă? Poate ai pungi în colon sau diverticuloza. Află dacă suferi de boala asta
Alcoolul oprește regenerarea ficatului, chiar și după renunțare. Risc major de insuficiență hepatică
Dieta și mișcarea pot vindeca ficatul după consumul de alcool
De ce rămân urme pe vasul de toaletă. Dr. Răzvan Vintilescu: Pare neplăcut. Rușinos
De ce rămân urme pe vasul de toaletă. Ce ascunde, de fapt, textura scaunului despre starea ta de sănătate.
EXCLUSIV Bolile inflamatorii intestinale, afecțiuni sistemice cu impact digestiv, hepatic și cutanat. Dr. Răzvan Iacob: Inflamația digestivă să fie stăpânită
Prioritate la toaletă oriunde în țară. Cine are acest drept.
