Obiceiuri care pot duce la demență. Care sunt greșelile pe care le faci tot timpul și cum să le înlocuiești.
Demența este un termen care descrie un grup de simptome care afectează memoria, gândirea și abilitățile sociale ale unei persoane. Aceste simptome pot interveni în viața de zi cu zi a individului și pot fi cauzate de mai multe boli diferite. Alzheimer-ul este cea mai comună cauză a demenței la adulții mai în vârstă, însă există și alte condiții care pot provoca aceste simptome.
Vezi și: Dacă dormi pe burtă, faci riduri. Care este poziția corectă de somn
Simptomele demenței variază în funcție de cauză și pot include pierderi de memorie, dificultăți în comunicare, probleme de orientare spațială, schimbări de personalitate și tulburări psihologice precum anxietatea și depresia.
Schimbări cognitive: Pierderea memoriei, în special memoria recentă, este unul dintre primele semne ale demenței. O persoană ar putea să uite informații importante sau să se confrunte cu dificultăți în reamintirea evenimentelor recente, conform Mayo Clinic.
Dificultăți de comunicare: Persoanele cu demență pot întâmpina dificultăți în exprimarea ideilor lor. Găsirea cuvintelor potrivite sau urmarea unui fir logic în conversație poate deveni problematic.
Probleme cu orientarea spațială: Pot apărea dificultăți în navigarea în spațiu, cum ar fi a se rătăci în locuri cunoscute sau a avea probleme în timpul condusului.
Dificultăți în rezolvarea problemelor: Persoanele afectate pot găsi dificultăți în rezolvarea problemelor simple sau în planificarea și organizarea activităților zilnice.
Schimbări comportamentale: Demența poate determina modificări în comportament și personalitate. Acestea pot include anxietate, depresie, agitație, suspiciune excesivă sau comportamente inadecvate.
Probleme motorii: În stadiile avansate, demența poate afecta controlul mișcărilor, determinând probleme de coordonare și rigiditate musculară.
Demența nu este o singură afecțiune, ci un termen general care descrie o varietate de condiții care afectează creierul și funcționarea sa. Alzheimer-ul este cea mai frecventă cauză a demenței, reprezentând aproximativ 60-70% din cazurile de demență. Această boală se caracterizează prin formarea plăcilor de beta-amiloid și a încâlcirilor de proteine în creier, distrugând treptat celulele nervoase.
Alte cauze comune includ:
Demența vasculară: Cauzată de problemele de circulație a sângelui în creier, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale sau leziunile cerebrale.
Demența frontotemporală: Afectează părțile creierului care controlează comportamentul și limbajul.
Există mai mulți factori care pot crește riscul de a dezvolta demență:
Vârsta: Riscul de demență crește odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, demența nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.
Istoric familial: Persoanele cu antecedente de demență în familie prezintă un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea.
Afecțiuni de sănătate: Hipertensiunea arterială, diabetul și obezitatea sunt factori de risc cunoscuți pentru demență.
Stilul de viață: Fumatul, lipsa activității fizice și o dietă nesănătoasă pot contribui la creșterea riscului de demență.
În final, înțelegerea simptomelor și a cauzelor demenței și luarea unor măsuri preventive, cum ar fi menținerea unui stil de viață sănătos și stimularea mentală, ar putea contribui la reducerea riscului și la menținerea sănătății cognitive.
Există și condiții care pot mimica simptomele demenței, însă care pot fi reversibile prin tratament, cum ar fi infecțiile, tulburările metabolice sau anumite deficiențe nutriționale. Este esențial ca aceste condiții să fie identificate și tratate corect pentru a evita evoluția către o afecțiune dementă.
Complicațiile asociate demenței sunt numeroase și pot afecta diferite sisteme ale corpului, inclusiv nutriția, capacitatea de autosuficiență și siguranța personală. În stadiile avansate, demența poate duce la complicații grave, inclusiv pneumonie și, în unele cazuri, deces.
Deși nu există o modalitate sigură de a preveni demența, există pași pe care îi poate urma fiecare pentru a reduce riscul. Activități mentale stimulative, interacțiune socială, renunțarea la fumat și menținerea unei diete sănătoase precum cea mediteraneană pot contribui la reducerea riscului de demență. De asemenea, controlul factorilor de risc cardiovascular și tratarea altor afecțiuni precum depresia sunt măsuri importante în prevenirea și gestionarea demenței.
Vezi și: În cât timp slăbești. De ce bărbații slăbesc mai repede decât femeile
Înțelegerea simptomelor demenței, identificarea factorilor de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos pot juca un rol crucial în menținerea sănătății creierului și în reducerea riscului de apariție a acestei afecțiuni debilitante.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
