Oboseala cronică este o afecțiune controversată. Aceasta ne afectează capacitatea de concentrare, dar ne poate și îmbolnăvi.
Oboseala cronică este o tulburare complicată caracterizată prin oboseală extremă care durează cel puțin șase luni și care nu poate fi explicată pe deplin printr-o afecțiune medicală subiacentă. Oboseala se agravează odată cu activitatea fizică sau mentală, dar nu se îmbunătățește odată cu odihna. Oboseala cronică poate afecta sever capacitatea unei persoane de a-și desfășura activitățile zilnice.
Dr. Răzvan Darea, medic specialist recuperare medicală – medicină fizică sportivă a explicat pe pagina sa de Facebook care ar fi cauzele care pot duce la oboseala cronică.
”Cauzele ce duc la apariția sindromului de oboseală cronică sunt încă necunoscute. Unele persoane se pot naște cu o predispoziție genetică pentru această afecțiune, care este apoi declanșată de o combinație de factori”, arată medicul.
Factorii includ:
- infecțiile: unele persoane dezvoltă sindromul de oboseală cronică după o infecție virală, ceea ce i-a determinat pe cercetătorii să incrimineze anumite virusuri, precum Epstein-Barr, Virusul herpetic 6 sau parvovirus B19. Oboseala cronică este unul dintre cele mai frecvente simptome raportate de persoanele cu Long-COVID (simptome care durează peste trei luni);
- alterarea sistemului imun: poate apărea la persoanele cu Sindromul de oboseală cronică, dar este neclar dacă această afectare produce boala; un rol major se pare că îl joacă neuroinflamația, care duce la eliberarea excesivă de anumite substanțe care pot afecta creierul (citokine); dezechilibrul hormonal: implicarea axului Hipotalamo-Hipofizar.
Nu există modificări structurale la nivelul organelor din cadrul axului hipotalamo-hipofizar, astfel încât medicii au tras concluzia că, în cazul pacienților cu afecțiuni legate de stres, este vorba de o hipocortisolemie funcțională;
- trauma fizică sau emoțională: unele persoane au explicat că, înaintea apariției primelor simptome, au suferit o traumă, o intervenție chirurgicală sau un stres emoțional semnificativ.
Vezi și: Corp străin în ochi, cum să îl îndepărtezi. Când e cazul să te vadă un oftalmolog
Factorii care pot crește riscul pentru apariția sindromului de oboseală cronică sunt reprezentați de:
- vârstă: poate apărea la orice vârstă, dar cel mai frecvent o identificăm la adulții tineri sau de vârstă medie;
- sex: femeile sunt diagnosticate mai frecvent decât bărbații cu oboseală cronică;
Oboseala cronică este caracterizată printr-o serie de semne și simptome:
- scăderea capacității de a vă desfășura activitățile: apare dinaintea debutului bolii și persistă mai mult de șase luni; frecvent, este asociată cu debutul unei oboseli severe, care nu este legată de un efort anume și care nu dispare în repaus;
- stare de rău după efort: agravarea simptomelor după un efort fizic sau psihic care anterior era bine tolerat;
- somn neodihnitor: oboseala este prezentă chiar și după o noapte de somn;
- afectare cognitivă: memoria de scurtă durată este afectată, apare tulburarea de atenție și concentrare, puteți avea dificultăți de organizare sau dislexie verbală (inabilitatea de a vă găsi cuvintele sau de a rosti un anumit cuvânt în cadrul unei discuții obișnuite); toate aceste manifestări sunt agravate de efort sau stres;
- intoleranța ortostatică: accentuarea simptomelor la ridicarea în picioare și menținerea posturii și ameliorarea acestora în poziția culcat;
- durerea în gât: la nivelul orofaringelui pacienților cu SOC se poate observa o zonă de decolorare sub formă de semilună, de culoare roșie sau purpurie, în absența faringitei;
- dureri musculare sau articulare.
Vezi și: Castanele, beneficii pentru organism. Șapte motive pentru a le consuma
Nu există un test direct pentru Sindromul de oboseală cronică, diagnosticul fiind unul prin excludere. Pe baza istoricului medical, a examenului fizic și a analizelor de laborator (analize de sânge și de urină), medicul va exclude alte posibile cauze de oboseală, cum ar fi:
- dependența de droguri;
- boli imune sau autoimune;
- boli endocrine (hipotiroidism);
- boli cardiace, renale, pulmonare;
- anemie;
- tumori;
- boli psihiatrice (în special depresie);
- boli neurologice (în mod firesc, fatigabilitatea și intoleranța la exercițiu fizic sunt trăsături tipice în afecțiuni neurologice musculare: miopatii, miastenia gravis, distrofii musculare, precum și în scleroza laterală amiotrofică, în polineuropatii cronice, după accidente vasculare cerebrale sau în boli neurodegenerative, precum boala Parkinson), mai notează medicul.
Analizele de laborator fac parte și ele din testarea obișnuită a unei persoane cu sindrom de oboseală cronică.
Acestea includ:
- hemoleucograma;
- analize biochimice: electroliți, funcție renală și hepatică;
- testarea funcției tiroidei;
- teste de inflamație;
- enzime musculare;
- titruri virale în sânge sau în alte lichide biologice;
- polisomnografie;
- teste de efort;
- CT/ RMN cerebral (pot fi utile pentru excluderea afecțiunilor sistemului nervos central la pacienții cu simptome care nu pot fi altfel explicate).
Vezi și: Puiul și curcanul, bogate în proteine. Care este mai sănătos
Nu există un tratament care să vindece sindromul de oboseală cronică. Scopul tratamentului este acela de a ameliora simptomele printr-o abordare bazată pe necesitățile individuale.
Acesta constă în:
- Modificarea stilului de viață: dietă sănătoasă, cu alimente variate;
- evitarea fumatului, a consumului de alcool;
- igiena somnului.
- creșterea graduală a nivelului de exerciții fizice, fără a declanșa starea de rău post-efort (planificarea și limitarea activității, astfel încât să nu se declanșeze starea de rău postefort);
- Terapie cognitiv comportamentală: nu ar trebui să fie un tratament primar pentru șoc, dar poate ajuta la gestionarea bolii și a problemelor emoționale asociate; între 25-40% din persoanele cu oboseala cronică resimt anxietate și depresie, iar terapia poate trata aceste probleme; consultarea unui terapeut vă poate ajuta, de asemenea, să faceți față modului în care boala vă afectează viața.
”Sindromul de oboseală cronică nu are tratament, iar simptomele pot persista mai mulți ani, evoluția fiind fluctuantă, cu episoade de recăderi și remisiuni. O afecțiune a cărei cauză nu este cunoscută nu poate fi prevenită, dar recunoașterea ei precoce și intervenția rapidă pot ajuta la ameliorarea calității vieții”, mai arată medicul.
Cum speli corect lenjeria intimă. Detaliile pe care trebuie să le știi.
Părul este una dintre cele mai expresive trăsături ale noastre – ne definește stilul, personalitatea și starea de spirit.
