Șoc cardiogen, viața lui Florin Busu Busuioc e pusă în pericol

Șocul cardiogen este rar - apae la 7-9% din pacienții care au făcut infarct miocardic acut, dar este adesea fatal dacă nu este tratat imediat. Este o afecțiune în care, brusc, inima nu mai poate pompa suficient sânge pentru a satisface nevoile corpului. Dacă se acționează medical imediat, aproximativ jumătate din persoanele care dezvoltă această afecțiune supraviețuiesc.

Care sunt simptomele șocului cardiogen

Semnele și simptomele de șoc cardiogene includ:

- Respirație rapidă,

- Scăderea ușoară a respirației,

- Bătai rapide ale inimii (tahicardie),

- Pierderea conștienței,

- Pulsul slab,

- Tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială),

- Transpiraţie,

- Piele palidă,

- Mâinile sau picioarele reci,

- Bolnavul urinează mai puțin decât normal sau deloc.

„Șocul cardiogen (ȘC) este un sindrom datorat incapacității cordului de a asigura o prefuzie tisulară adecvată necesităților metabolice și care are drept rezultat disfuncții organice manifestate prin: alterarea statusului mental, confuzie, agitație, hipotensiune, edem pulmonar acut, hipoxemie, cianoză, oligurie. Șocul cardiogen este o urgență extremă medico-chirurgicală cu o mortalitate foarte mare, cuprinsă între 40-80 %!!!", notează prof.dr. Șerban Ion Bubenek-Turconi, managerului Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare C.C Iliescu, în Ghidul pentru tratarea Șocului Cardiogen din Cursul Național de Ghiduri și Protocoale în ATI.

În același material, celebrul chirurg notează și că „semnele clinice de debit cardiac scăzut sunt relativ uşor de recunoscut: tahicardie, extremități reci, puls depresibil, oligurie (datorate reacției secundare catecolice cu vasoconstricție severă care tinde să mascheaze scăderea debitului cardiac menținând tensiunea arterială în anumite limite). Hipotensiunea sistemică este "marker-ul" șocului cardiogen. Dintre semnele clinice, cel mai bine cu scăderea debitului cardiac se corelează scăderea presiunii pulsului (TA diferențială)".

Cauze

În majoritatea cazurilor, o lipsă de oxigen pentru inimă, de obicei de la un atac de cord, dăunează camerei sale principale de pompare (ventriculul stâng). Fără sânge bogat în oxigen care circulă în acea zonă a inimii, mușchiul inimii poate slăbi și poate intra în șoc cardiogen, spun cardiologii de la mayoclinic.com.

Rareori, deteriorarea ventriculului drept al inimii, care trimite sânge în plămâni pentru a primi oxigen, duce la șoc cardiogen.

Alte cauze posibile ale șocului cardiogen includ:

- Inflamația mușchiului cardiac (miocardita),

- Infecția valvelor cardiace (endocardită),

- Inima slăbită din orice cauză.

Factori de risc

Dacă aveți un atac de cord, riscul de apariție a șocului cardiogen crește dacă:

- Sunteți de vârsta a doua sau a treia,

- Aveți un istoric de insuficiență cardiacă sau atac de cord

- Aveți un blocaj (boală arterială coronariană) în mai multe dintre arterele principale ale inimii,

- Aveți diabet sau hipertensiune arterială,

- Sunteți femei.

Complicaţiile

Dacă nu este tratat imediat, șocul cardiogen poate fi fatal. O altă complicație gravă este vătămarea ficatului, a rinichilor sau a altor organe din cauza lipsei de oxigen, vătămare care poate fi permanentă.