Șocul termic, efecte devastatoare pe care poți să le eviți

Cu frigul nu e de glumit. L-a costat viața pe un tânăr de 22 de ani, care a decedat marţi, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu, după ce în cursul nopţii a fost coborât de salvamontiştii din Sibiu de la peste 2.000 de metri altitudine, de pe creasta Munţilor Făgăraş, cu hipotermie și într-o stare critică. Plecase pe munte împreună cu prietena sa, dar s-au rătăcit și pur și simplu au înghețat de frig. Fata e încă în spital, cu hipotermie și degerături, dar băiatul n-a supraviețuit. 

„Cauza decesului este stop cardiorespirator neresuscitabil. Pacientul avea 22 de ani. A fost adus noaptea, în jurul orei 2.15. Era inconştient, avea hipotermie severă şi stop cardiorespirator", a explicat Decebal Todăriţă, purtătorul de cuvânt al spitalului. 

Primii afectați: copiii, bolnavii și bătrânii

Dar nu numai pe munte - și nu neapărat când ninge - poți să cazi pradă șocului termic. Orice schimbare bruscă de temperatură ne dă peste cap organismul, arată conf.dr. Tudor Ciuhodaru. El arată că „schimbarea bruscă și brutală a temperaturilor înseamnă un stres adaptativ major cu numeroase potenţiale efecte negative, în special asupra persoanelor care aparţin unei grupe de risc precum vârstele extreme (copii sau bătrâni, n.r.) sau cei cu afecţiuni respiratorii, cardiovasculare, neurologice, metabolice sau osteoarticulare". 

Dacă, pe lângă frig, mai începe să și plouă, „efectele suprasaturării aerului cu vapori de apă sunt accentuate şi agravate de temperaturile scăzute precum şi de poluare".

Stresul termic agravează bolile

Cum reacționează organismul la un astfel de stres? „Unii pot prezenta o simptomatologie polimorfă, mergând până la agravarea sau decompensarea unor afecțiuni. Pe primul loc sunt cele cardiovasculare manifestate prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac, dar şi decompensarea patologiei cardiovasculare cu risc de infact miocardic, angină pectorală sau insuficienţă cardiacă, agravarea arteriopatiilor periferice, urmate de cele neuropsihice precum creşterea numărului de accidente vasculare cerebrale sau a migrenelor, modificări ale calității somnului (insomnie, somnolență), astenie, apatie, anhedonie, agitatie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și de memorie, cefalee, vertij, mofdificarea comportamentului alimentar (inapetență sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere și ideație suicidară", a detaliat Ciuhodaru.

Pe lângă acestea, însă, nu sunt de neglijat afecțiunile respiratorii sau osteoarticulare. „Expunerea la temperaturile scăzute a favorizat sau a agravat afecţiunile respiratorii acute precum laringotraheobronșitele, otitele, sinuzitele, pneumoniile, crizele de astm bronșic, dar și apariţia nevralgiilor, artralgiilor şi a puseelor de lumbago", notează medicul care ne îndeamnă să mergem la un cabinet medical sau la o secție de urgență dacă suntem astfel afectați.

Ce trebuie să faci ca să eviți pericolul

Tudor Ciuhodaru a alcătuit și un minighid cu cu reguli pe care să le respectăm dacă vrem să nu căde pradă efectelor devastatoare ale șocului termic.

1. În primul rând, „evitaţi stresul termic!". Adică purtați îmbracăminte adecvată, evitați deplasările matinale şi nocturne când sunt variații importante de temperatură; intrați să vă încălziți în farmacii, instituţii publice şi magazine;

2. Apoi, „evitaţi aglomeraţiile şi respectaţi regulile de igienă: utilizarea batistei şi spălatul pe mâini, pusul mâinii la gură atunci când tuşim sau strănutăm";

3 Foarte important: „evitaţi automedicaţia! Orice tratament trebuie făcut doar la recomandarea medicilor de familie sau a specialiştilor, menționând doar că antibioterapia fără discernământ este nu doar inficientă, ci şi potenţial periculoasă, pentru că duce la selecţionarea germenilor rezistenți, agravarea afecţiunilor de bază sau dă efecte secundare multiple nedorite", atrage atenția Tudor Ciuhodaru, pe pagina sa de Facebook.