Operația de cataractă e una dintre cele mai uzuale intervenții. E ușoară, durează puțin și sunt câteva lucruri pe care trebuie să le știi despre ea.
Operația de cataractă este una dintre cele mai vechi proceduri efectuate până astăzi. În antichitate, egiptenii foloseau o tehnică chirurgicală cunoscută prin care, cu un ac ascuțit se împingea lentila tulbure din câmpul vizual și în cavitatea vitroasă din spatele ochiului. Ulterior, romanii au folosit o metodă prin care se tăia cataracta în bucăți suficient de mici pentru a fi reabsorbite.
Ambele proceduri îmbunătățeau vederea, dar nu ofereau o vedere complet clară, deoarece nu înlocuiau „obiectivul". Această descoperire a fost făcută în anii 1940, când oftalmologul englez Harold Ridley a inventat lentila intraoculară.
Citește și: Cataracta, cum o recunoaștem. Simptome și soluții
Spre deosebire de intervențiile chirurgicale din antichitate, chirurgia de cataractă de astăzi folosește incizii mici și aspirație pentru a îndepărta lentila tulbure, apoi o înlocuiește cu o lentilă artificială intraoculară.
Extracția lentilelor se face folosind una dintre cele două proceduri: facoemulsificare sau chirurgie extracapsulară. Oftalmologul va selecta o lentilă cu o putere de focalizare adecvată pe baza măsurătorilor făcute ochiului pacientului înainte de operație.
Chirurgia cataractei este în general o procedură sigură și ușor de făcut, dar dacă aveți o afecțiune cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau boli de inimă, oftalmologul ar putea dori să le controlați bine înainte de a face procedura.
Operația nu provoacă, în general, sângerare majoră, deși medicul oftalmolog vă poate recomanda să încetați să luați aspirină sau medicamente anti-coagulare înainte de procedură, ca măsură de precauție. Dar înainte de a opri medicație, trebuie să vorbiți și cu medicul care vi le-a prescis!
Oftalmologul trebuie să știe ce tratamente luați sau ați luat recent, mai ales dacă e vorba de un blocant alfa, cum ar fi alfuzosin, doxazosin, silodosin, tamsulosin sau terazosin.
De asemenea, oftalmologul vă poate prescrie antibiotice sau anti-inflamatorii oculare timp de câteva zile înainte de procedură, pentru a reduce riscul de complicații.
Operația este de obicei efectuată ca o procedură ambulatorie. Cel mai probabil veți petrece două-trei ore la unitatea chirurgicală. Procedura în sine durează de obicei mai puțin de jumătate de oră.
Veți fi treaz, dar este posibil să primiți un sedativ intravenos pentru a vă relaxa. Veți avea anestezie locală pentru a preveni durerea. Vă vor fi aplicate diverse picături în ochi înainte și după operație, conform indicațiilor medicului.
Ulterior, chirurgul poate acoperi ochiul cu un bandaj, pe care îl puteți îndepărta mai târziu în ziua respectivă sau în ziua următoare. Vă veți odihni în zona de recuperare aproximativ 30 de minute, apoi veți primi instrucțiuni despre cum să vă îngrijiți ochiul. Odată ce sunteți gata de plecare, cineva va trebui să vă conducă acasă, arată experții de la Harvard Health Publishing.
Veți reveni la consultație la oftalmolog postoperatoriu - de regulă la o zi, o săptămână, o lună, două luni și șase luni după operație. La fiecare consultație, medicul va examina ochiul, va testa acuitatea vizuală și va măsura presiunea oculară. În termen de una până la trei luni de la operație, medicul vă va da o prescripție pentru ochelari, dacă este nevoie, pentru conducere sau citire.
Câteva săptămâni după intervenția chirurgicală, veți aplica antibiotice și anti-inflamatorii cu prescripție medicală, de câteva ori pe zi, pentru a preveni infecția și a reduce inflamația. Timp de circa o săptămână după operație, veți purta un scut pentru a vă proteja ochiul în timp ce dormiți. Ochelarii de soare pe care să-i purtați afară pot fi recomandați, de asemenea, de medicul oftalmolog.
Ar trebui să puteți reveni la cele mai multe activități sedentare în noaptea intervenției chirurgicale. Conducerea unui autovehicul este de obicei permisă odată ce medicul dumneavoastră a testat vederea după operație și v-a declarat apt. Cât timp trebuie să așteptați până să puteți face exerciții fizice depinde de tipul de intervenție chirurgicală pe care ați făcut-o.
Cel mai bine, însă, este să întrebați medicul oftalmolog despre toate aceste lucruri!
Două afecțiuni cu impact major pot provoca spargerea vaselor de sânge din ochi. Când e cazul să te alarmezi.
Diabeticii care urmează acest tratament sunt expuși unui risc uriaș. Substanța de bază poate provoca orbirea.
Acesta este un efect negativ major pe care hipertensiunea arterială îl are. Face ravagii în organism.
Află mai multe despre disconfortul ocular provocat de schimbarea ochelarilor de vedere și ce poți face în acest sens.
Care sunt cauzele spasmelor pleoapelor și de câte tipuri sunt.
Procedurile estetice pentru schimbarea culorii ochilor vin cu riscuri semnificative pentru sănătatea oculară.
Schimbările de vedere pot fi un semn subtil al demenței. Iată la ce să fii atent.
Descoperă o serie de sfaturi și obiceiuri pentru îngrijirea ochilor alături de efectele privitului îndelungat în ecrane.
Află mai multe despre principalele cauze ale astigmatismului și cum poți identifica anumite simptome devreme.
Sindromul ochiului uscat - simptome, cauze și tratament. Care sunt metodele de prevenție ale acestei afecțiuni.
Cercetările recente scot la iveală lumea complexă a microbiomului ocular și rolul său în afecțiuni precum ochiul uscat.
Boala care îți poate afecta vederea fără să știi. Apare între 29 și 59 de ani.
Miopia are cauze emoționale și spirituale, potrivit lui Jacques Martel. Cum ajungem miopi în urma unor traume și cum ne putem vindeca.
7 obiceiuri pe care le ai și înrăutățesc vederea. Ce recomandă experții pentru prevenirea bolilor oculare.
