Poluarea industriala: cum afectează mai multe generații de urmași

Noile cercetări arată că expunerea mamei în tinmpul sarcinii la poluarea industrială poate dăuna sistemului imunitar al urmașilor și că această vătămare este transmisă generațiilor următoare, slăbind apărarea organismului împotriva infecțiilor precum virusul gripei.

Studiul a fost condus de Paige Lawrence, Departamentul de Medicină de Mediu al Universității din Rochester (Centrul Medical de la Universitatea Rochester) și apare în revista Cell Press iScience. Cercetarea a fost realizată la șoareci, a căror funcție a sistemului imunitar este similară cu a omului.

Deși alte studii au arătat că expunerea poluanții din mediu poate avea efecte asupra funcționării sistemului reproducător, respirator și nervos la mai multe generații, noile cercetări arată pentru prima dată că sistemul imunitar este afectat.

Slăbirea sistemului imunitar, vizibil în pandemiile de gripă

Această slăbire multigenerațională a sistemului imunitar ar putea ajuta la explicarea variațiilor observate în timpul episoadelor de gripă sezonieră și pandemică. Vaccinurile antigripale oferă unora mai multă protecție decât altora, iar în timpul focarelor de gripă pandemică, unele persoane se îmbolnăvesc grav, în timp ce altele sunt capabile să combată infecția. Deși vârsta, mutațiile virusului și alți factori pot explica o parte din această variație, acestea nu țin cont pe deplin de diversitatea răspunsurilor la infecția gripei găsită în populația generală.

„Când sunteți infectat sau primiți un vaccin antigripal, sistemul imunitar îmbunătățește producția de tipuri specifice de celule albe din sânge ca răspuns”, a spus Lawrence. "Cu cât răspunsul este mai mare, cu atât armata de globule albe este mai mare, sporind capacitatea corpului de a lupta cu succes împotriva unei infecții. Având o armată de dimensiuni mai mici - pe care o vedem în mai multe generații de șoareci în acest studiu - înseamnă că riscați să nu luptați împotriva infecției la fel de eficient", spun autorii studiului.

În cadrul studiului, cercetătorii au expus șoarecii femele gestante la niveluri relevante de dioxină, care, la fel ca bifenilii policlorurați (PCB), este un produs secundar comun al producției industriale și la incinerarea deșeurilor și se găsește și în unele produse de larg consum. Aceste substanțe chimice își găsesc calea în sistemul alimentar, unde sunt în cele din urmă consumate de oameni. Dioxinele și PCB-urile se acumulează pe măsură ce trec în lanțul alimentar și se găsesc în concentrații mai mari în produsele alimentare de origine animală.

Risc mai mare de cancer

Oamenii de știință au observat că roducerea și funcția de celule T citotoxice (globule albe din sânge care apără organismul împotriva agenților patogeni străini, precum virusuri și bacterii, și caută și distrug celulele cu mutații care ar putea duce la cancer) a fost afectată atunci când șoarecii au fost infectați cu virus gripal A. Acest răspuns imun slăbit a fost observat nu numai în urmașii șoarecilor ale căror mame au fost expuse la dioxină, ci și în generațiile următoare, inclusiv la echivalentul strănepoților la urmașii rozătoarelor. Cercetătorii au mai descoperit că acest efect a fost mai pronunțat la șoarecii de sex feminin.

Ipoteza autorilor studiului potrivit căreia expunerea la dioxină - care leagă o proteină în celulele numite AHR - modifică transcrierea instrucțiunilor genetice. Expunerea în sine nu declanșează o mutație genetică, ci mai degrabă mecanismul celular prin care se exprimă genele este modificat și acest fenomen este transmis generațiilor următoare.