Potențialul urolitinei A din rodii în tratarea bolii Alzheimer. O soluție naturală pentru sănătatea creierului

Un studiu recent sugerează că urolitina A, un compus natural produs din rodii, ar putea avea potențial terapeutic în tratarea bolii Alzheimer.
Un nou studiu efectuat pe șoareci sugerează că urolitina A, un compus natural produs de bacteriile intestinale în timpul procesării anumitor compuși polifenolici din rodii, ar putea avea proprietăți terapeutice în tratarea bolii Alzheimer.
Studiul a constatat că urolitina A ar putea îmbunătăți învățarea și memoria, reduce neuroinflamarea și îmbunătățește procesele de curățare celulară la șoarecii cu boala Alzheimer. Experții recomandă creșterea producției de urolitină A în organism prin alimentație, mai degrabă decât prin suplimente.
Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă a creierului care afectează în principal persoanele de peste 65 de ani și este principala cauză de demență la adulții în vârstă. Dietele mediteraneene și MIND ar putea proteja împotriva bolii Alzheimer datorită consumului mai mic de grăsimi saturate inflamatorii și de zaharuri și a unui consum mai mare de vitamine, minerale, omega-3 și antioxidanți. Studiul publicat în Alzheimer's & Dementia a explorat potențialul urolitinei A ca viitor agent preventiv sau terapeutic pentru boala Alzheimer.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a constatat că un tratament pe termen lung cu urolitină A poate îmbunătăți memoria, acumularea de proteine, procesarea deșeurilor celulare și deteriorarea ADN-ului la șoarecii cu boala Alzheimer. De asemenea, tratamentul a redus markerii importanți ai inflamației cerebrale, făcând șoarecii mai asemănători cu cei sănătoși.
Studiul a constatat, de asemenea, că urolitina A a redus activitatea excesivă a microgliei, o celulă imunitară din creier, și a sugerat că aceasta ar putea fi o țintă pentru tratamentul bolii Alzheimer. De asemenea, a redus nivelurile de proteină beta amiloidă și inflamația asociată cu dezvoltarea bolii Alzheimer.
Efectele de mitofagie ale urolitinei A ar putea fi similare cu cele observate cu suplimentele de nicotinamidă adenină dinucleotidă (NAD) în boala Alzheimer. Cu toate acestea, nu este clar modul în care aceste legături ar putea influența rezultatele studiului.
Urolitina A susține sănătatea creierului
Un studiu realizat de Thomas M. Holland, de la Institutul RUSH pentru îmbătrânire sănătoasă, a constatat că tratamentul cu urolitină A are un impact pozitiv asupra sănătății creierului prin îmbunătățirea funcției de memorie, reducerea acumulării de proteine, scăderea inflamației, îmbunătățirea eliminării deșeurilor celulare și prevenirea deteriorării ADN-ului în regiunile cheie ale creierului.
Rezultatele sugerează că urolitina A poate acționa ca un puternic agent antiinflamator și antioxidant, ajutând la eliminarea beta amiloidului și la prevenirea deficitelor cognitive asociate cu depunerea patologică de beta amiloid. De asemenea, aceasta poate regla homeostazia energetică celulară și moartea celulară.
Urolitina A poate proteja împotriva declinului cognitiv prin reducerea inflamației și a stresului oxidativ și prin promovarea eliminării proteinelor dăunătoare și a mitocondriilor deteriorate din creier.
Foto: Freepik @azerbaijan_stockers
Un nou tratament pentru Alzheimer
Studiul privind urolitina A, un potențial tratament pentru boala Alzheimer, a fost criticat pentru că se bazează pe modele animale și se concentrează doar pe anumite căi specifice. Cu toate acestea, punctele forte ale studiului constau în evaluarea amănunțită a multiplelor mecanisme patologice și în investigarea efectelor tratamentului pe termen lung, ceea ce ne face să avansăm semnificativ în înțelegerea rolului terapeutic al urolitinei A în boala Alzheimer.
Cercetarea indică faptul că tratamentul cu urolitină A prezintă potențial ca o nouă intervenție prin abordarea diferitelor mecanisme patologice, cum ar fi neuroinflamarea, disfuncția mitocondrială, disfuncția lizozomală și deteriorarea ADN-ului, putând încetini progresia bolii.
Cu toate acestea, sunt necesare studii suplimentare, în special studii clinice, pentru a valida eficacitatea și siguranța sa la om. Holland, un dietetician înregistrat, a subliniat provocările în determinarea rezultatelor urolitinei A și a dozei optime prin studii controlate randomizate, inclusiv controlul dietei, microbiotei intestinale și condițiilor de sănătate individuale, care pot influența absorbția și utilizarea urolitinei A.
Cele mai bune surse alimentare de urolitină A
Sunt necesare cercetări pentru a determina cele mai bune doze de urolitită A și riscurile potențiale ale utilizării pe termen lung a suplimentelor pentru intervenția în cazul bolii Alzheimer. Urolitina A este un compus natural produs de bacteriile intestinale atunci când este expus la anumiți polifenoli, cum ar fi ellagitanii și acidul elagic, care se găsesc în fructe și nuci. Rodiile, căpșunile, căpșunile, zmeura, murele și nucile sunt cele mai bune surse alimentare de acești polifenoli.
Semințele și cojile de rodie sunt deosebit de abundente în compuși polifenolici care pot fi transformați în urolitină A. Cu toate acestea, biodisponibilitatea și eficacitatea urolitinei A din rodie și din alte alimente ar putea varia din cauza diferențelor individuale în microbiota intestinală.
Studiul subliniază importanța de a avea un microbiot intestinal divers și robust pentru o digestie și o absorbție optimă a nutrienților și a polifenolilor. Deși lucrarea a fost realizată la șoareci și nu poate fi generalizată direct la oameni, aceasta se bazează pe cercetările anterioare și subliniază importanța alimentelor pentru sănătatea creierului.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.