Probioticele, bune pentru sănătatea generală, însă este importantă și sursa lor. Nutriționist: Luăm de la magazin, ca alimente de uz curent. Nu este bine

Sonia Baciu |
Data publicării:
probioticele. FOTO: Freepik @xb100
probioticele. FOTO: Freepik @xb100

Probioticele sunt bune pentru sănătatea intestinală, însă este indicat să le procurăm din alimentație, nu din suplimente. Consumul de suplimente cu probiotice a crescut de patru ori în numai 5 ani.

Probioticele sunt microorganismele care pot ajuta la menținerea unei stări bune de sănătate, precum și la formarea unui sistem imunitar care să lupte împotriva bacteriilor și virusurilor. Unele bacterii ajută la digerarea alimentelor, distrug celulele care cauzează boli sau produc vitamine.  De asemenea, probioticele pot avea efecte benefice asupra depresiei.

Probioticele, beneficii

Probioticele promovează un echilibru sănătos al bacteriilor intestinale și au fost asociate cu o gamă largă de beneficii pentru sănătate, astfel:

- ajută la echilibrarea bacteriilor prietenoase din sistemul tău digestiv

- pot ajuta la prevenirea și tratarea diareei

- suplimentele probiotice îmbunătățesc unele condiții de sănătate mintală

- anumite tulpini de probiotice vă pot ajuta să vă mențineți inima sănătoasă

- pot reduce severitatea anumitor alergii și eczeme

- pot ajuta la reducerea simptomelor anumitor tulburări digestive

- pot ajuta la stimularea sistemului imunitar

- vă pot ajuta să slăbiți și să pierdeți din greutate și din grăsimea abdominală, arată Healthline.

Probioticele, semnal de alarmă

Probioticele, în special cele sub formă de suplimente, au devenit tot mai populare în ultimii ani, numai în SUA, între 2007 și 2012, numărul adulților care au apelat la astfel de suplimente a crescut de 4 ori. Acesta este un motiv în plus ca nutriționiștii să atragă atenția cu privire la riscurile la care se expun cei care își aduc suplimente de probiotice, în loc să urmeze calea sănătoasă, având în vedere că putem accesa, cu ușurință, sursele naturale de probiotice.

”Trebuie să ne întoarcem la bază, la mâncarea sănătoasă. Cu cât mâncăm mai bine, mai diversificat, mai multe fructe și legume, cu atât ne asigurăm sănătatea bacteriilor din tractul digestiv, pentru că într-adevăr, am ajuns să luăm probiotice de la magazin ca și cum am cumpăra diverse alimente de uz curent și nu este bine. Dacă suntem sănătoși putem să ne luăm ce ne trebuie din fructe și legume”, a declarat Dana Dobrescu, specialist în nutriție, la Antena 3 CNN.

Mâncarea sănătoasă și aportul de probiotice

”În contextul probioticelor, mâncare sănătoasă înseamnă legume și fructe, înseamnă fructe cu un conținut de fibră și legume cu amidon rezistent, precum lintea, fasolea, humus, citrice, care conțin pectine și care sunt foarte bune probiotice, merele sau merișoarele.

Sunt alimente pe care le găsim constant în supermarket, alimente pe care le găsim la piață.

Cartofii sunt foarte buni, cartofii fierți și răciți, care conțin foarte mult amidon rezistent, migdale, caju.

Aceasta este mâncarea sănătoasă, mâncarea pe care o știm, mâncarea pe care o mâncau părinții și bunicii noștri și pe care o găsim în piață. Cât mai natural posibil”, a concluzionat specialistul în nutriție.

Probiotice, alte surse

Pe lângă fructele și legumele menționate, probioticele se regăsesc și în produsele lactate fermentate, precum kefirul, iaurtul, laptele bătut sau brânzeturile fermentate, dar și în legumele fermentate, varză sau castraveți murați. De asemenea, probioticele se găsesc în măsline, pâinea dospită cu drojdii naturale sau oțetul de mere.

2. -imagine fara descriere- (fermenting-vegetables_31653800.jpg)

Legume fermentate. FOTO: Freepik @PlaceboPill

Probiotice, efecte dăunătoare

Probioticele au un istoric extins de utilizare aparent sigură, în special la persoanele sănătoase. Însă consumate în exces din alte surse decât cele naturale, acestea pot perturba echilibrul din tractul intestinal.

Există puține studii care au analizat în detaliu siguranța probioticelor, astfel că lipsesc informații solide privind frecvența și gravitatea efectelor secundare.

Riscul de efecte nocive ale probioticelor este mai mare la persoanele cu boli grave sau cu un sistem imunitar compromis.

Atunci când probioticele sunt luate în considerare pentru persoanele cu risc ridicat, cum ar fi copiii prematuri sau pacienții grav bolnavi din spitale, riscurile potențiale ale probioticelor ar trebui să fie cântărite cu atenție în raport cu beneficiile acestora.

Printre posibilele efecte nocive ale probioticelor se numără:

- infecțiile

- producerea de substanțe nocive de către microorganismele probiotice

- transferul de gene de rezistență la antibiotice de la microorganismele probiotice la alte microorganisme din tractul digestiv.

Totodată, s-a raportat că unele produse probiotice conțin alte microorganisme decât cele menționate pe etichetă. În unele cazuri, acești contaminanți pot prezenta riscuri grave pentru sănătate, arată Centrul Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă.

Vezi și: Ce investigații trebuie să faci dacă ai peste 50 de ani. Boala de care trebuie să afli. Toader: Are debut brusc. Ar putea constitui un semnal de alarmă

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy - smt4.3.1
pixel