Psihoza, simptom al unei tulburări de sănătate mintală. Poate fi declanșată de stres, decesul unei persoane dragi sau de boli
Psihoza poate fi un simptom al unei tulburări de sănătate mintală.
Psihoza este o combinație de simptome care au ca rezultat o relație afectată cu realitatea. Ea poate fi un simptom al unor tulburări grave de sănătate mintală. Persoanele care se confruntă cu psihoza pot avea fie halucinații, fie iluzii.
Cauza exactă a psihozei nu este întotdeauna clară. Este important să căutați ajutor dacă aveți halucinații, iluzii sau probleme de gândire clară. Majoritatea oamenilor se recuperează cu tratament, cum ar fi terapia și medicamentele.
Halucinații și experiențe senzoriale
Halucinațiile sunt experiențe senzoriale care apar în absența unui stimul real. De exemplu, o persoană care are o halucinație auditivă își poate auzi mama țipând la ea atunci când mama sa nu este prin preajmă. Sau o persoană care are o halucinație vizuală poate vedea ceva, cum ar fi o persoană în fața ei, care nu este de fapt acolo.
Persoana care se confruntă cu psihoza poate avea, de asemenea, gânduri care sunt contrare dovezilor reale. Aceste gânduri sunt cunoscute sub numele de iluzii. Unele persoane cu psihoză pot experimenta, de asemenea, pierderea motivației și retragerea socială.
Aceste experiențe pot fi înspăimântătoare. De asemenea, ele pot determina persoanele care se confruntă cu psihoza să se rănească pe ele însele sau pe alții.
Este important să obțineți imediat ajutor medical dacă dumneavoastră sau altcineva se confruntă cu simptome de psihoză.
Vezi și: Ce poți să pățești dacă porți aceleași haine două zile la rând. Răspunsul te va pune pe gânduri
Psihoza, simptome
Potrivit Institutului Național pentru Sănătate Mintală (NIMH), există semne de avertizare care pot apărea înainte de apariția psihozei. Acestea pot include:
- o scădere bruscă a activității școlare sau a performanțelor la locul de muncă
- probleme de gândire clară
- dificultăți de concentrare
- senzație de paranoia sau suspiciune față de ceilalți
- retragerea din cercul de prieteni și de la cei dragi
- un aflux de sentimente ciudate, noi sau lipsa oricăror sentimente
- un dezinteres față de îngrijirea personală
- dificultăți în a separa realitatea de non-realitate
- dificultăți de comunicare, notează Healthline.
În cazul în care cineva se confruntă cu un episod de psihoză, principalele simptome includ:
- halucinații
- iluzii
- comportament dezorganizat (comportament care nu pare să aibă sens sau care este impulsiv)
- simptome negative (aparent fără emoții, lipsa de interes pentru activitățile care îi plăceau anterior, un aspect neîngrijit etc.)
- catatonie (un aspect "înghețat")
Gânduri confuze și deranjate
O persoană care se confruntă cu psihoza poate avea adesea gânduri confuze și perturbate. Câteva exemple de acest lucru includ:
- vorbire constantă cu modele de vorbire rapidă
- schimbarea subiectelor la mijlocul frazei fără nicio explicație
- o pierdere bruscă a șirului gândurilor, ceea ce îi face să se oprească sau să înghețe brusc
Ce sunt iluziile și halucinațiile?
Iluziile și halucinațiile sunt două simptome foarte diferite, dar ambele sunt adesea experimentate de persoanele cu psihoză. Iluziile și halucinațiile par reale pentru persoana care le experimentează.
Iluzii
O iluzie este o credință sau o impresie falsă care este menținută cu fermitate, chiar dacă este contrazisă de realitate și de ceea ce este considerat în mod obișnuit adevărat. Există iluzii de paranoia, iluzii grandioase și iluzii somatice.
Persoanele care se confruntă cu un delir de paranoia ar putea crede că sunt urmărite, când nu este așa, sau că li se trimit mesaje secrete.
Halucinații
O halucinație este o percepție senzorială în absența unor stimuli externi. Asta înseamnă să vezi, să auzi, să simți sau să miroși ceva care nu este prezent.
O persoană care are halucinații poate vedea lucruri care nu există sau poate auzi oameni vorbind atunci când este singură.
Vezi și: Insuficiența cardiacă, reversibilă. Descoperire majoră după recuperarea naturală a trei pacienți
Psihoza, cauze
Fiecare caz de psihoză este diferit, iar cauza exactă nu este întotdeauna clară. Există anumite boli care provoacă psihoză. Există, de asemenea, factori declanșatori, cum ar fi consumul de droguri, lipsa somnului și alți factori de mediu. În plus, anumite situații pot duce la apariția unor tipuri specifice de psihoză.
În general, unii dintre factorii implicați în psihoză sunt:
- genetica
- traume (cum ar fi un deces, o agresiune sexuală sau trăirea unui război)
- consumul de substanțe (droguri precum LSD și amfetaminele au fost legate de cazuri de psihoză la unele persoane)
- afecțiuni de sănătate mintală (cum ar fi schizofrenia)
Factori de risc pentru dezvoltarea psihozei
În prezent, nu este posibil să se identifice cu precizie cine este susceptibil să dezvolte psihoză. Cu toate acestea, cercetările au arătat că genetica poate juca un rol.
Oamenii sunt mai predispuși să dezvolte o tulburare psihotică dacă au un membru apropiat al familiei, cum ar fi un părinte sau un frate sau o soră, care are o tulburare psihotică.
Copiii născuți cu mutația genetică cunoscută sub numele de sindromul de deleție 22q11.2 sunt expuși riscului de a dezvolta o tulburare psihotică, în special schizofrenie.
Psihoza, tratament
Tratarea psihozei poate implica o combinație de medicamente și terapie. Majoritatea oamenilor vor experimenta o îmbunătățire a simptomelor lor cu ajutorul tratamentului.
Tranchilizare rapidă
Uneori, persoanele care se confruntă cu psihoza pot deveni agitate și pot risca să se rănească pe ele însele sau pe alții. În aceste cazuri, poate fi necesară calmarea rapidă a acestora.
Această metodă se numește tranchilizare rapidă. Un medic sau personalul de intervenție de urgență va administra o injecție cu acțiune rapidă sau un medicament lichid pentru a relaxa rapid persoana.
Vezi și: De ce nu ar trebui să faci cumpărături când ți-e foame. Ce greșeală comiți
Medicamente
Simptomele psihozei pot fi gestionate cu ajutorul unor medicamente numite antipsihotice. Acestea reduc halucinațiile și iluziile și ajută oamenii să gândească mai clar. Tipul de antipsihotic pe care medicul îl prescrie va depinde de simptome.
În multe cazuri, oamenii trebuie să ia antipsihotice doar pentru o perioadă scurtă de timp, până când simptomele lor sunt mai ușor de gestionat. Alții pot avea nevoie să le ia pe termen mai lung.
Terapia cognitiv-comportamentală
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este un tip de terapie de sănătate mintală. Scopul său este de a schimba gândirea și comportamentele. CBT implică întâlniri regulate cu un consilier de sănătate mintală.
CBT s-a dovedit a fi eficientă pentru a-i ajuta pe oameni să își gestioneze mai bine afecțiunile de sănătate mintală. Adesea este cel mai util pentru simptomele psihozei pe care medicamentele nu le abordează pe deplin.
-
-
OMS avertizează asupra bolii respiratorii MERS24.12.2025, 20:13
-
-
-
De ce oamenii mai atârnă usturoi la ferestre în 2025. Psihologia superstiției
De cât somn avem nevoie, de fapt? Insomnia poate duce la probleme cardiace. Un psiholog recomandă 6 reguli importante
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
De ce nu poți să dormi? 4 lucruri provocate de schimbările climatice: Vom dezvolta anxietate climatică. Vom pierde 58 ore de somn
Cum apar fobiile: când frica ne controlează deciziile. Legătura subtilă dintre stres și fobie
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Alexitimia, provocarea silențioasă de a recunoaște emoțiile
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Sondaj alarmant: Aproape 2 din 5 angajați europeni sunt expuși riscului de afecțiuni mintale
Cum să-ți menții starea de bine pe timp de iarnă. Influența nutriției asupra dispoziției în lunile reci
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Personalitatea influențează durata vieții și riscul de deces
Tulburările mintale reduc speranța de viață cu până la 20 de ani
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
EXCLUSIV Radu Leca, mesaj dur pentru cei care folosesc aplicațiile AI de "înviere" a celor decedați
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
