Psihoza, simptom al unei tulburări de sănătate mintală. Poate fi declanșată de stres, decesul unei persoane dragi sau de boli

Psihoza poate fi un simptom al unei tulburări de sănătate mintală.
Psihoza este o combinație de simptome care au ca rezultat o relație afectată cu realitatea. Ea poate fi un simptom al unor tulburări grave de sănătate mintală. Persoanele care se confruntă cu psihoza pot avea fie halucinații, fie iluzii.
Cauza exactă a psihozei nu este întotdeauna clară. Este important să căutați ajutor dacă aveți halucinații, iluzii sau probleme de gândire clară. Majoritatea oamenilor se recuperează cu tratament, cum ar fi terapia și medicamentele.
Halucinații și experiențe senzoriale
Halucinațiile sunt experiențe senzoriale care apar în absența unui stimul real. De exemplu, o persoană care are o halucinație auditivă își poate auzi mama țipând la ea atunci când mama sa nu este prin preajmă. Sau o persoană care are o halucinație vizuală poate vedea ceva, cum ar fi o persoană în fața ei, care nu este de fapt acolo.
Persoana care se confruntă cu psihoza poate avea, de asemenea, gânduri care sunt contrare dovezilor reale. Aceste gânduri sunt cunoscute sub numele de iluzii. Unele persoane cu psihoză pot experimenta, de asemenea, pierderea motivației și retragerea socială.
Aceste experiențe pot fi înspăimântătoare. De asemenea, ele pot determina persoanele care se confruntă cu psihoza să se rănească pe ele însele sau pe alții.
Este important să obțineți imediat ajutor medical dacă dumneavoastră sau altcineva se confruntă cu simptome de psihoză.
Vezi și: Ce poți să pățești dacă porți aceleași haine două zile la rând. Răspunsul te va pune pe gânduri
Psihoza, simptome
Potrivit Institutului Național pentru Sănătate Mintală (NIMH), există semne de avertizare care pot apărea înainte de apariția psihozei. Acestea pot include:
- o scădere bruscă a activității școlare sau a performanțelor la locul de muncă
- probleme de gândire clară
- dificultăți de concentrare
- senzație de paranoia sau suspiciune față de ceilalți
- retragerea din cercul de prieteni și de la cei dragi
- un aflux de sentimente ciudate, noi sau lipsa oricăror sentimente
- un dezinteres față de îngrijirea personală
- dificultăți în a separa realitatea de non-realitate
- dificultăți de comunicare, notează Healthline.
În cazul în care cineva se confruntă cu un episod de psihoză, principalele simptome includ:
- halucinații
- iluzii
- comportament dezorganizat (comportament care nu pare să aibă sens sau care este impulsiv)
- simptome negative (aparent fără emoții, lipsa de interes pentru activitățile care îi plăceau anterior, un aspect neîngrijit etc.)
- catatonie (un aspect "înghețat")
Gânduri confuze și deranjate
O persoană care se confruntă cu psihoza poate avea adesea gânduri confuze și perturbate. Câteva exemple de acest lucru includ:
- vorbire constantă cu modele de vorbire rapidă
- schimbarea subiectelor la mijlocul frazei fără nicio explicație
- o pierdere bruscă a șirului gândurilor, ceea ce îi face să se oprească sau să înghețe brusc
Ce sunt iluziile și halucinațiile?
Iluziile și halucinațiile sunt două simptome foarte diferite, dar ambele sunt adesea experimentate de persoanele cu psihoză. Iluziile și halucinațiile par reale pentru persoana care le experimentează.
Iluzii
O iluzie este o credință sau o impresie falsă care este menținută cu fermitate, chiar dacă este contrazisă de realitate și de ceea ce este considerat în mod obișnuit adevărat. Există iluzii de paranoia, iluzii grandioase și iluzii somatice.
Persoanele care se confruntă cu un delir de paranoia ar putea crede că sunt urmărite, când nu este așa, sau că li se trimit mesaje secrete.
Halucinații
O halucinație este o percepție senzorială în absența unor stimuli externi. Asta înseamnă să vezi, să auzi, să simți sau să miroși ceva care nu este prezent.
O persoană care are halucinații poate vedea lucruri care nu există sau poate auzi oameni vorbind atunci când este singură.
Vezi și: Insuficiența cardiacă, reversibilă. Descoperire majoră după recuperarea naturală a trei pacienți
Psihoza, cauze
Fiecare caz de psihoză este diferit, iar cauza exactă nu este întotdeauna clară. Există anumite boli care provoacă psihoză. Există, de asemenea, factori declanșatori, cum ar fi consumul de droguri, lipsa somnului și alți factori de mediu. În plus, anumite situații pot duce la apariția unor tipuri specifice de psihoză.
În general, unii dintre factorii implicați în psihoză sunt:
- genetica
- traume (cum ar fi un deces, o agresiune sexuală sau trăirea unui război)
- consumul de substanțe (droguri precum LSD și amfetaminele au fost legate de cazuri de psihoză la unele persoane)
- afecțiuni de sănătate mintală (cum ar fi schizofrenia)
Factori de risc pentru dezvoltarea psihozei
În prezent, nu este posibil să se identifice cu precizie cine este susceptibil să dezvolte psihoză. Cu toate acestea, cercetările au arătat că genetica poate juca un rol.
Oamenii sunt mai predispuși să dezvolte o tulburare psihotică dacă au un membru apropiat al familiei, cum ar fi un părinte sau un frate sau o soră, care are o tulburare psihotică.
Copiii născuți cu mutația genetică cunoscută sub numele de sindromul de deleție 22q11.2 sunt expuși riscului de a dezvolta o tulburare psihotică, în special schizofrenie.
Psihoza, tratament
Tratarea psihozei poate implica o combinație de medicamente și terapie. Majoritatea oamenilor vor experimenta o îmbunătățire a simptomelor lor cu ajutorul tratamentului.
Tranchilizare rapidă
Uneori, persoanele care se confruntă cu psihoza pot deveni agitate și pot risca să se rănească pe ele însele sau pe alții. În aceste cazuri, poate fi necesară calmarea rapidă a acestora.
Această metodă se numește tranchilizare rapidă. Un medic sau personalul de intervenție de urgență va administra o injecție cu acțiune rapidă sau un medicament lichid pentru a relaxa rapid persoana.
Vezi și: De ce nu ar trebui să faci cumpărături când ți-e foame. Ce greșeală comiți
Medicamente
Simptomele psihozei pot fi gestionate cu ajutorul unor medicamente numite antipsihotice. Acestea reduc halucinațiile și iluziile și ajută oamenii să gândească mai clar. Tipul de antipsihotic pe care medicul îl prescrie va depinde de simptome.
În multe cazuri, oamenii trebuie să ia antipsihotice doar pentru o perioadă scurtă de timp, până când simptomele lor sunt mai ușor de gestionat. Alții pot avea nevoie să le ia pe termen mai lung.
Terapia cognitiv-comportamentală
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este un tip de terapie de sănătate mintală. Scopul său este de a schimba gândirea și comportamentele. CBT implică întâlniri regulate cu un consilier de sănătate mintală.
CBT s-a dovedit a fi eficientă pentru a-i ajuta pe oameni să își gestioneze mai bine afecțiunile de sănătate mintală. Adesea este cel mai util pentru simptomele psihozei pe care medicamentele nu le abordează pe deplin.
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
-
-
-
-
Cercul vicios al problemelor de somn și depresiei: unde începe totul. Ce înseamnă somnul pentru sănătatea emoțională
Cum funcționează creierul adolescenților în luarea deciziilor. Influența pozitivă a adulților și asumarea riscurilor
Sănătatea emoțională a vârstnicilor: un subiect prea puțin discutat. Cum recunoaștem depresia la vârstnici
5 metode simple să reduci cortizolul: așa scapi de stres în 2025
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Asta îți salvează memoria: un singur obicei simplu pe zi
L-teanina: remediul natural pentru depresie și ADHD. Suplimentul care îți poate îmbunătăți somnul
Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
1 decembrie, Ziua Națională a României. Radu Leca: Nu trebuie să fie singura zi când poporul român se simte patriot
Sindromul Burnout: semne că locul tău de muncă îți afectează grav sănătatea
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Situationship: ce este și cum influențează viața emoțională. Impactul rețelelor sociale și importanța comunicării în relațiile nedefinite
Anxietate sau burnout? Cum faci diferența. Simptomul pe care toți îl ignoră
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Tulburarea afectivă sezonieră poate remediată de aceste 2 suplimente comune. De ce schimbarea anotimpurilor influențează dispoziția
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Tratamentul oncologic, efecte negative. Ramona Schenker: Profund invalidante
Pisicile și riscul mărit de a dezvolta schizofrenie. Descoperiri noi privind legătura dintre pisici și tulburările psihiatrice
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Cum te afectează viața cu un psihopat. Radu Leca: Te îmbolnăvește! Ăsta e adevărul!
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Cum să îți recapeți motivația în cele mai dificile momente. Transformă sarcinile dificile în provocări plăcute
Sindromul inimii frânte: când stresul și emoțiile îți afectează sănătatea cardiacă. De ce inima cedează sub greutatea emoțiilor puternice
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.