Putem afla câți ani mai avem de trăit? Adevărul despre ceasul biologic, calculele medicilor și marja de eroare a longevității umane.
Înțelegerea procesului de îmbătrânire rămâne una dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne. Dincolo de boli sau de factorii de mediu, organismul uman funcționează după un ritm intern complex. Dar poate fi acest ceas biologic evaluat cu adevărat? Și, mai ales, ne poate spune el câți ani mai avem de trăit?
Discuția a pornit de la o dilemă fundamentală privind durata vieții umane și modul în care ritmul nostru intern influențează această durată.
"Există posibilitatea de a estima, în cadrul acestei noțiuni, durata de viață așteptată? Lăsând deoparte bolile, care, după cum ați arătat, pot fi controlate chiar prin mijloace spectaculoase, și concentrându-ne strict asupra procesului de îmbătrânire, poate fi estimată această durată?
Există posibilitatea de a estima ce înseamnă ceasul biologic pentru o anumită persoană. Dacă estimările nu sunt foarte precise, trebuie spus acest lucru. Totuși, îl putem evalua și chiar regla într-o anumită măsură", a întrebat acad. prof. univ. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Răspunsul experților este nuanțat. Ştiinţa poate oferi repere valoroase, dar nu poate indica o dată exactă. Evaluarea ceasului biologic oferă o imagine de ansamblu, nu un verdict precis.
"Evident, nu putem vorbi de o acuratețe foarte mare la nivel de luni, ci mai degrabă la nivel de ani, ceea ce este acceptabil în momentul actual.
Pentru o astfel de estimare trebuie introduși în ecuație toți factorii relevanți, nu doar ceasul biologic în sine, ci și contextul patologic al persoanei respective, deoarece acesta poate reduce durata vieții", a explicat prof. dr. Gabriel Ioan Prada, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Pe lângă analiza individuală, specialiștii folosesc modele matematice aplicate la nivelul întregii populații. Speranța de viață se modifică pe măsură ce avansăm în vârstă, iar șansele statistice se reconfigurează la fiecare prag depășit.
"Pe de altă parte, există și calcule care se pot face la nivel populațional, precum așa-numita speranță de viață la naștere. Există o speranță de viață la naștere, dar și o speranță de viață la o anumită vârstă, care poate fi de asemenea calculată.
Astfel, se poate spune că, dacă am ajuns la 65 de ani, avem șansa să mai trăim încă 10 ani, de exemplu, sau că, dacă am ajuns la 90 de ani, mai avem șansa să trăim încă 5 ani. Desigur, este vorba despre o probabilitate, nu despre o certitudine.
Putem depăși cu 10 sau chiar 15 ani această vârstă estimată. Este o medie statistică, însă una importantă, deoarece ne oferă o perspectivă asupra existenței noastre", a adăugat prof. dr. Gabriel Ioan Prada.
