Rozalina Lăpădatu: Nu există un registru al pacienților din România care au nevoie de imunoglobulină

Necesarul aproximativ de imunoglobulină pentru pacienții din România este 600 de kilograme anual. Nu există, însă, un registru național al persoanelor care au nevoie de acest...
Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Rozalina Lăpădatu, a declarat că necesarul de imunoglobulină pentru România ar fi de aproximativ 600 de kilograme anual, conform recomandărilor organizaţiilor europene, şi a subliniat importanţa unui registru naţional al persoanelor care au nevoie de un astfel de tratament.
„Conform cu recomandările organismelor europene, necesarul României este de 600 kg de imunoglobulină. Noi anul trecut am primit în jur de 170 kg, iar anul acesta UNIFARM estimează că o să aducă 220 kg. În 2019, ne-am dat seama că nu mai sunt contracte şi că pentru România firmele mari au alocat doar 40 kg. (...) UNIFARM a spus că a identificat soluţii pentru a aduce prin import paralel. Are o confirmare până la vreo 220 kg anul acesta”, a afirmat Lăpădatu, citată de agerpres.ro.
Potrivit acesteia, necesarul de imunoglobulină se anunţă firmelor producătoare cu un an înainte. „Noi în 2019 trebuia să anunţăm ca ţară producătorii de imunoglobuline necesarul pentru 2021", a spus Rozalina Lăpădatu.
Ea a semnalat faptul că nu există un registru naţional al persoanelor care au nevoie de tratament cu imunoglobulină.
"Problema este că nu avem registre, că ne întoarcem de unde am plecat. Nu avem registre, neavând registre nu ştim un necesar real", a mai arătat reprezentantul asociaţiei.
La rândul său, country managerul unei corporaţii farmaceutice din Japonia a declarat că anul acesta compania va aduce în România 10 kg de imunoglobulină, anul viitor 60 kg, iar în 2022 - 90 kg.
"Aceste medicamente derivate din plasmă şi sânge când se face alocarea lor se face cu un an înainte. Începând cu anul acesta am reuşit să reangajăm o parte din cantitatea alocată pentru Marea Britanie pentru pacienţii din România. Începând cu anul 2021 putem să vorbim despre o alocare pe termen lung al imunoglobulinelor în România (...) de 60 de kg în anul 2021, 90 kg în anul 2022 şi vorbim aici de întregul portofoliu de imunoglobuline pe care îl deţinem. Cele 60 şi 90 kg reprezintă o treime pentru necesarul existent în România. În momentul de faţă avem 10 kg care au fost angajate către România şi lucrăm împreună cu MS şi cu medicii pentru a vedea exact cum putem să alocăm cât mai bine", a arătat reprezentantul firmei străine.
-
Progresul împotriva bolilor cronice se prăbușește15.09.2025, 15:47
-
Fumatul crește riscul tuturor subtipurilor de diabet de tip 215.09.2025, 14:42
-
-
Trucul banal care scade rapid hipertensiunea arterială15.09.2025, 13:20
-
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Deficitul de Fier și inflamația timpurie, factori cheie în dezvoltarea long-COVID
Acest deficit accentuează simptomele COVID. De altfel și inflamația din organism agravează simptomele infecției.
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Panencefalita sclerozantă subacută, complicația mortală a rujeolei. Dr. Mihai Craiu, avertisment
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
Infecția netratată ce distruge inima după decenii. Asta e cauza valvulopatiei. Victor Costache: Acum sunt tratate mai serios
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Virusul care stârnește îngrijorare în Europa
Alertă în Europa. Un virus periculos transmis de țânțari provoacă îngrijorare.
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Eșecul aplicării strategiei de suprimare a COVID-19 în Marea Britanie. Implicații epidemiologice și lecții pentru viitoarele pandemii
Cea mai mare greșeală din timpul pandemiei de COVID. A dus la sute de mii de decese.
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.