Necesarul aproximativ de imunoglobulină pentru pacienții din România este 600 de kilograme anual. Nu există, însă, un registru național al persoanelor care au nevoie de acest...
Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Rozalina Lăpădatu, a declarat că necesarul de imunoglobulină pentru România ar fi de aproximativ 600 de kilograme anual, conform recomandărilor organizaţiilor europene, şi a subliniat importanţa unui registru naţional al persoanelor care au nevoie de un astfel de tratament.
„Conform cu recomandările organismelor europene, necesarul României este de 600 kg de imunoglobulină. Noi anul trecut am primit în jur de 170 kg, iar anul acesta UNIFARM estimează că o să aducă 220 kg. În 2019, ne-am dat seama că nu mai sunt contracte şi că pentru România firmele mari au alocat doar 40 kg. (...) UNIFARM a spus că a identificat soluţii pentru a aduce prin import paralel. Are o confirmare până la vreo 220 kg anul acesta”, a afirmat Lăpădatu, citată de agerpres.ro.
Potrivit acesteia, necesarul de imunoglobulină se anunţă firmelor producătoare cu un an înainte. „Noi în 2019 trebuia să anunţăm ca ţară producătorii de imunoglobuline necesarul pentru 2021", a spus Rozalina Lăpădatu.
Ea a semnalat faptul că nu există un registru naţional al persoanelor care au nevoie de tratament cu imunoglobulină.
"Problema este că nu avem registre, că ne întoarcem de unde am plecat. Nu avem registre, neavând registre nu ştim un necesar real", a mai arătat reprezentantul asociaţiei.
La rândul său, country managerul unei corporaţii farmaceutice din Japonia a declarat că anul acesta compania va aduce în România 10 kg de imunoglobulină, anul viitor 60 kg, iar în 2022 - 90 kg.
"Aceste medicamente derivate din plasmă şi sânge când se face alocarea lor se face cu un an înainte. Începând cu anul acesta am reuşit să reangajăm o parte din cantitatea alocată pentru Marea Britanie pentru pacienţii din România. Începând cu anul 2021 putem să vorbim despre o alocare pe termen lung al imunoglobulinelor în România (...) de 60 de kg în anul 2021, 90 kg în anul 2022 şi vorbim aici de întregul portofoliu de imunoglobuline pe care îl deţinem. Cele 60 şi 90 kg reprezintă o treime pentru necesarul existent în România. În momentul de faţă avem 10 kg care au fost angajate către România şi lucrăm împreună cu MS şi cu medicii pentru a vedea exact cum putem să alocăm cât mai bine", a arătat reprezentantul firmei străine.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
De câte ori trebuie, de fapt, să tragi apa la toaletă. Cum E.coli și stafilococul auriu îți pot pune viața în pericol.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
O nouă pandemie, mai devastatoare decât cea de COVID, ne amenință. Medicii sunt îngrijorați.
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
