Scarlatina reprezintă o erupție cutanată roșie strălucitoare care acoperă cea mai mare parte a corpului. Scarlatina include aproape întotdeauna o durere în gât și o febră...
Scarlatina reprezintă o boală infectocontagioasă acută a copilăriei (întâlnită frecvent la copiii cu vârsta mai mică de 10 ani). Deși scarlatina a fost considerată cândva o boală gravă a copilăriei, tratamentele cu antibiotice au făcut-o mai puțin amenințătoare. Totuși, dacă este lăsată netratată, scarlatina poate duce la afecțiuni mai grave care afectează inimă, rinichii și alte părți ale corpului.
Dr. Radu Septimiu Suşa - medic rezident boli infecţioase în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș Timișoara, explică care este cauza scarlatinei.
”Boala este determinată de anumite tulpini toxigene de Streptococ B hemolitic, de grup A, şi se manifestă clinic prin exantem (pete punctiforme sau miliare roşii, congestive, cu diametrul sub 1 cm, uneori uşor reliefate), enantem (erupţie tegumentară, bucala sau faringiana), febră, totul însoţit de o alterare a stării generale de sănătate.
Incidența maximă a bolii este în sezonul rece, de toamnă – iarna, şi se produce, de obicei, în focare familiale sau colectivităţi”, arată medicul.
Scarlatina este o boală extrem de contagioasă, astfel că se transmite foarte ușor de la o persoană la alta.
”Scarlatina se transmite foarte uşor de la o persoană la alta pe cale aerogenă, în urma unui contact direct (tuse, strănut). Foarte rar se poate transmite şi prin obiecte contaminate. Poarta de intrare este faringiană. Bolnavul de scarlatină este contagios cu 5-6 zile înainte de debutul bolii, de apariţia primelor simptome.
Contagiunea dispare la 1-2 zile după începerea tratamentului, dar, în cazul în care nu se adiministreaza antibiotic, persoanele infectate pot transmite boala încă 2-3 săptămâni.
Din punct de vedere clinic:
- Incubaţia: 1-5 zile şi este complet asimptomatică
- Debutul: deseori brusc”, mai explică dr. Radu Septimiu Sușa.
Vezi și: Un ingredient din bucătărie, genial pentru pielea uscată și pielea moartă
Semnele și simptomele scarlatinei sunt:
- febră, frisoane, alterarea stării generale, cefalee, odinofagie (înghiţire dureroasă), disfagie (dificultate la înghiţire), greaţă, vărsături, dureri abdominale
- erupţie micro-papulo-eritematoasă, "măruntă", aspră la pipăit, dispare la presiune; apare într-un singur puseu, la 24-48 h de la debutul bolii; este mai evidentă la nivelul gâtului, toracelui, abdomenului, feselor şi fetei interne a membrelor;
- nu este pruriginos şi păleşte după 24 - 48 h, iar după 4 - 5 zile începe descuamarea
- descuamarea este mai evidentă la nivelul palmelor şi tălpilor, de unde se pot desprinde lambouri (“în mănuşă" sau “în ciorap”)
-alte manifestări: faringe intens congestionat, roşu că flacăra, amigdale hipertrofice, edematiate, cu sau fără depozite purulente ("pultacee")
- în prima zi – limba este saburală (acoperită de depozite albicioase, care se detaşează uşor, fiind comparată cu o ”limbă de porţelan“)
-a doua zi - limba se descuamează de la vârf şi marginile laterale către bază, căpătând aspectul de „limba cu margini roşii“, mai explică medicul.
Scarlatina este cauzată de același tip de bacterii care provoacă strep în gât - streptococ de grup A, numit și strep de grup A. În scarlatină, bacteriile eliberează o toxină care produce erupții cutanate și limba roșie.
”Perioada de convalescenţă începe după încheierea ciclului lingual, dispariţia erupţiei şi apariţia descuamării, şi are o durată de 2-3 săptămâni.
Tratament:
- tratament igieno-dietetic, izolare şi repaus la pat minim 7 zile. Regim lacto-hidro-zaharat pe perioada acută
- tratament etiologic: antibiotic - penicilina G injectabil, penicilina V oral simptomatice: antitermice, antiinflamatoare, antialgic
Profilaxia presupune izolarea timp de minim 7 zile. Totodată, este necesară declararea nominală a cazului în vederea realizării anchetei epidemiologice de focar. Întoarcerea în colectivitate se va face la 2 săptămâni după externare, cu un exudat faringian negativ”, mai notează medicul rezident de boli infecțioase.
Rareori, scarlatina poate duce la febră reumatică, o boală inflamatorie gravă care poate afecta inima, articulațiile, sistemul nervos și pielea. O posibilă relație a fost sugerată între infecția cu STREP și o afecțiune rară numită tulburare neuropsihiatrică autoimună pediatrică asociată cu streptococi de grup A (PANDAS), arată Mayo Clinic.
”Complicaţiile pot fi cardiace, renale, articulare, complicaţii post-streptococice”, a mai precizat dr. Radu Septimiu Sușa.
Dacă scarlatina rămâne netratată, bacteriile se pot răspândi la:
- Amigdale
- Piele
- Sânge
- Urechi
- Sinusuri
- Plămâni
- Inimă
- Rinichi
- Articulaţii
- Mușchi, mai notează Mayo Clinic.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Această nouă epidemie amenință Europa. Simptomele sunt mai mult decât banale, dar deja au fost raportate 11 decese din cauza acesteia.
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
Consultații gratuite la SANADOR. Primul pas spre a deveni părinți. Dr. Alice Barbu: "Sfatul meu ar fi să se grăbească!"
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Consultaţii şi intervenţii gratuite pentru copiii cu malformaţii cardiace - în această săptămână, la Spitalul 'Grigore Alexandrescu'.
Dezvoltarea fătului în timpul sarcinii este un proces complex și impresionant.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
"Acolo e un test al maturității din punct de vedere astrologic. Simți că ți se de lumea peste cap, nu înțelegi ce se mai întâmplă".
