Scleroza multiplă, noi indicii pentru originea și progresia bolii
2,5 milioane de oameni din lumea întreagă suferă de scleroză multiplă, o boală cumplită a cărei origini sunt încă necunoscute. Cartografierea unui anumit grup de celule, cunoscute sub numele de...
Scleroza multiplă se dezvoltă atunci când celulele albe din sângele sistemului imunitar atacă substanța grasă izolantă cunoscută sub numele de mielină care acoperă fibrele nervoase în sistemul nervos central. Acest lucru interferează cu transmiterea corespunzătoare a semnalelor electrice nervoase și cauzează simptomele bolii. Deși nu se știe de ce sistemul imunitar atacă mielina, un studiu efectuat de cercetătorii de la Institutul Karolinska arată că celulele care produc mielină, oligodendrocite, ar putea juca un rol neașteptat. Oligodendrocitele sunt unul dintre cele mai frecvente tipuri de celule din creier și din măduva spinării.
,,Studiul nostru oferă o nouă perspectivă asupra modului în care scleroza multiplă ar putea să apară și să evolueze. Tratamentele actuale se concentrează în principal pe inhibarea sistemului imunitar, dar acum putem arăta că celulele țintă ale sistemului imunitar din creier și măduva spinării, oligodendrocitele dobândesc noi proprietăți în timpul bolii și ar putea avea un impact mai mare asupra bolii decât s-a crezut anterior", a declarat profesorul Gonçalo Castelo-Branco, de la Departamentul de Biochimie Medicală și Biofizică, din cadrul Institutului Karolinska.
Cercetătorii au arătat ca oligodendrocitele și celulele lor progenitoare de la șoarecii cu scleroză multiplă au multe în comun cu celulele imune. Printre alte proprietăți, acestea pot lua parte la curățarea mielinei care este afectată de boală, pot comunica, de asemenea, cu celulele imune și le determină să-și schimbe comportamentul.
"Vedem, de asemenea, că unele gene care au fost identificate ca fiind cele care cauzează o susceptibilitate la scleroza multiplă sunt active (exprimate) în oligodendrocite și progenitorii lor", a subliniat Ana Mendanha Falcão, primul autor al studiului derulat în Institutul Karolinska.
Studiul a fost realizat utilizând tehnica recent dezvoltată, secvențierea cu ARN cu celule unice, care oferă oamenilor de știință un instantaneu al activității genetice a celulelor unice și, prin urmare, un mijloc mult mai eficient de diferențiere a proprietăților celulelor individuale. Acest lucru a făcut posibil ca cercetătorii să identifice diferitele roluri și funcții ale diferitelor celule. Deși studiul a fost efectuat în mare măsură pe șoareci, unele dintre rezultate au fost de asemenea observate în probele umane.
,,Acum vom continua cu studii suplimentare pentru a stabili rolul jucat de oligodendrocite și celulele lor progenitoare în scleroza multiplă. Cunoașterea ulterioară poate conduce în cele din urmă spre dezvoltarea de noi tratamente pentru boală", e de părere Gonçalo Castelo-Branco.
Potrivit Medicalxpress.com, în Suedia trăiesc aproximativ 18.000 de persoane cu scleroză multiplă și anual. Apar în jur de 1000 de cazuri noi. În România sunt în jur de 10.000 de oameni cu această boală.
Citește despre scleroza multipla și legătura incredibilă cu sarea
-
Primul semn că ai nevoie de o ecografie abdominală06.01.2026, 21:30
-
SUA taie 6 vaccinuri din lista recomandată copiilor06.01.2026, 20:02
-
-
-
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Metoda care dezvăluie ce se întâmplă în creierul pacienților cu Parkinson
Izolarea socială, factor de risc pentru demență
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
