Scleroza multiplă, noi indicii pentru originea și progresia bolii
2,5 milioane de oameni din lumea întreagă suferă de scleroză multiplă, o boală cumplită a cărei origini sunt încă necunoscute. Cartografierea unui anumit grup de celule, cunoscute sub numele de...
Scleroza multiplă se dezvoltă atunci când celulele albe din sângele sistemului imunitar atacă substanța grasă izolantă cunoscută sub numele de mielină care acoperă fibrele nervoase în sistemul nervos central. Acest lucru interferează cu transmiterea corespunzătoare a semnalelor electrice nervoase și cauzează simptomele bolii. Deși nu se știe de ce sistemul imunitar atacă mielina, un studiu efectuat de cercetătorii de la Institutul Karolinska arată că celulele care produc mielină, oligodendrocite, ar putea juca un rol neașteptat. Oligodendrocitele sunt unul dintre cele mai frecvente tipuri de celule din creier și din măduva spinării.
,,Studiul nostru oferă o nouă perspectivă asupra modului în care scleroza multiplă ar putea să apară și să evolueze. Tratamentele actuale se concentrează în principal pe inhibarea sistemului imunitar, dar acum putem arăta că celulele țintă ale sistemului imunitar din creier și măduva spinării, oligodendrocitele dobândesc noi proprietăți în timpul bolii și ar putea avea un impact mai mare asupra bolii decât s-a crezut anterior", a declarat profesorul Gonçalo Castelo-Branco, de la Departamentul de Biochimie Medicală și Biofizică, din cadrul Institutului Karolinska.
Cercetătorii au arătat ca oligodendrocitele și celulele lor progenitoare de la șoarecii cu scleroză multiplă au multe în comun cu celulele imune. Printre alte proprietăți, acestea pot lua parte la curățarea mielinei care este afectată de boală, pot comunica, de asemenea, cu celulele imune și le determină să-și schimbe comportamentul.
"Vedem, de asemenea, că unele gene care au fost identificate ca fiind cele care cauzează o susceptibilitate la scleroza multiplă sunt active (exprimate) în oligodendrocite și progenitorii lor", a subliniat Ana Mendanha Falcão, primul autor al studiului derulat în Institutul Karolinska.
Studiul a fost realizat utilizând tehnica recent dezvoltată, secvențierea cu ARN cu celule unice, care oferă oamenilor de știință un instantaneu al activității genetice a celulelor unice și, prin urmare, un mijloc mult mai eficient de diferențiere a proprietăților celulelor individuale. Acest lucru a făcut posibil ca cercetătorii să identifice diferitele roluri și funcții ale diferitelor celule. Deși studiul a fost efectuat în mare măsură pe șoareci, unele dintre rezultate au fost de asemenea observate în probele umane.
,,Acum vom continua cu studii suplimentare pentru a stabili rolul jucat de oligodendrocite și celulele lor progenitoare în scleroza multiplă. Cunoașterea ulterioară poate conduce în cele din urmă spre dezvoltarea de noi tratamente pentru boală", e de părere Gonçalo Castelo-Branco.
Potrivit Medicalxpress.com, în Suedia trăiesc aproximativ 18.000 de persoane cu scleroză multiplă și anual. Apar în jur de 1000 de cazuri noi. În România sunt în jur de 10.000 de oameni cu această boală.
Citește despre scleroza multipla și legătura incredibilă cu sarea
-
CNAS: Lista serviciilor medicale pentru asigurați, de la 1 ianuarie09.01.2026, 19:00
-
-
-
Adevărul despre gelatină. 4 beneficii uimitoare pentru piele și intestin09.01.2026, 16:54
-
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Apneea de somn devastează creierul
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Primul semn al bolii Alzheimer. Vlad Ciurea: Acest lucru distruge creierul
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Amiba mâncătoare de creier alarmează medicii
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
