Scleroza multiplă, noi indicii pentru originea și progresia bolii
2,5 milioane de oameni din lumea întreagă suferă de scleroză multiplă, o boală cumplită a cărei origini sunt încă necunoscute. Cartografierea unui anumit grup de celule, cunoscute sub numele de...
Scleroza multiplă se dezvoltă atunci când celulele albe din sângele sistemului imunitar atacă substanța grasă izolantă cunoscută sub numele de mielină care acoperă fibrele nervoase în sistemul nervos central. Acest lucru interferează cu transmiterea corespunzătoare a semnalelor electrice nervoase și cauzează simptomele bolii. Deși nu se știe de ce sistemul imunitar atacă mielina, un studiu efectuat de cercetătorii de la Institutul Karolinska arată că celulele care produc mielină, oligodendrocite, ar putea juca un rol neașteptat. Oligodendrocitele sunt unul dintre cele mai frecvente tipuri de celule din creier și din măduva spinării.
,,Studiul nostru oferă o nouă perspectivă asupra modului în care scleroza multiplă ar putea să apară și să evolueze. Tratamentele actuale se concentrează în principal pe inhibarea sistemului imunitar, dar acum putem arăta că celulele țintă ale sistemului imunitar din creier și măduva spinării, oligodendrocitele dobândesc noi proprietăți în timpul bolii și ar putea avea un impact mai mare asupra bolii decât s-a crezut anterior", a declarat profesorul Gonçalo Castelo-Branco, de la Departamentul de Biochimie Medicală și Biofizică, din cadrul Institutului Karolinska.
Cercetătorii au arătat ca oligodendrocitele și celulele lor progenitoare de la șoarecii cu scleroză multiplă au multe în comun cu celulele imune. Printre alte proprietăți, acestea pot lua parte la curățarea mielinei care este afectată de boală, pot comunica, de asemenea, cu celulele imune și le determină să-și schimbe comportamentul.
"Vedem, de asemenea, că unele gene care au fost identificate ca fiind cele care cauzează o susceptibilitate la scleroza multiplă sunt active (exprimate) în oligodendrocite și progenitorii lor", a subliniat Ana Mendanha Falcão, primul autor al studiului derulat în Institutul Karolinska.
Studiul a fost realizat utilizând tehnica recent dezvoltată, secvențierea cu ARN cu celule unice, care oferă oamenilor de știință un instantaneu al activității genetice a celulelor unice și, prin urmare, un mijloc mult mai eficient de diferențiere a proprietăților celulelor individuale. Acest lucru a făcut posibil ca cercetătorii să identifice diferitele roluri și funcții ale diferitelor celule. Deși studiul a fost efectuat în mare măsură pe șoareci, unele dintre rezultate au fost de asemenea observate în probele umane.
,,Acum vom continua cu studii suplimentare pentru a stabili rolul jucat de oligodendrocite și celulele lor progenitoare în scleroza multiplă. Cunoașterea ulterioară poate conduce în cele din urmă spre dezvoltarea de noi tratamente pentru boală", e de părere Gonçalo Castelo-Branco.
Potrivit Medicalxpress.com, în Suedia trăiesc aproximativ 18.000 de persoane cu scleroză multiplă și anual. Apar în jur de 1000 de cazuri noi. În România sunt în jur de 10.000 de oameni cu această boală.
Citește despre scleroza multipla și legătura incredibilă cu sarea
-
Google lansează AlphaGenome: AI care citește ADN-ul02.02.2026, 11:18
-
-
-
De ce să mesteci usturoi dacă te doare măseaua02.02.2026, 09:38
-
Ce se întâmplă când îți prinzi părul în coadă01.02.2026, 20:00
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Sindromul de oboseală cronică este o boală reală, nu o tulburare psihologică
Orele în care ești mai predispus la AVC
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
