Simptome de distimie, tulburarea depresivă persistentă

PDD, sau tulburare depresivă persistentă, este, de asemenea, cunoscuta sub numele de distimie. Simptomele pot fi continue, durabile dincolo de un singur episod, dar pot fi tratate.
O clasificare relativ nouă a depresiei este cunoscută sub numele de tulburare depresivă persistentă (PDD) sau distimie. Definiția distimiei ajută la distincția dintre persoanele care suferă de un singur episod de tulburare depresivă majoră (MDD) și cele a căror depresie persistă mult mai mult, notează University Health News.
Simptomele distimiei, deși sunt de lungă durată, sunt mai puțin intense decât cele asociate cu un episod de depresie majoră.
O persoană este diagnosticată cu distimie atunci când are o stare de spirit depresivă care durează doi ani sau mai mult, în plus față de cel puțin două dintre următoarele simptome ale depresiei:
Schimbarea apetitului, cu scădere în greutate sau creștere în greutate
Oboseala sau lipsa de energie
Sentimentul că a fost încetinit mental și fizic, sau agitat și neliniștit
Sentimente de lipsă de valoare sau de vinovăție
Pierderea interesului pentru activitățile care erau odată plăcute
Gânduri recurente de moarte sau sinucidere
Dormi prea puțin sau prea mult
Probleme cu concentrarea și / sau luarea de decizii de zi cu zi
Simptome suplimentare de distimie
Alături de simptomele de mai sus - toate folosite de medici pentru a identifica prezența distimiei (numită și tulburare distimică) - persoanele cu această afecțiune pot prezenta oricare dintre următoarele:
Scăderea activității, eficienței și a productivității
Furia sau ostilitatea excesivă
Sentimentul că nu puteți face nimic corect
Sentimentele de vinovăție și griji pentru trecut
inutilitate
Iritabilitate (mai ales la copii)
Tristețe, goliciune
Dorind să evite oamenii sau activitățile sociale
Din păcate, este posibil să suferiți atât de simptome de distimie, cât și de MDD, o formă standard a depresiei. Aceasta se poate manifesta ca o depresie de grad inferior care durează ani cu o agravare care apare din când în când. De exemplu, o persoană care s-a simțit obosită și incapabilă să obțină vreo bucurie reală din viață de ani de zile, dar acum este aproape imposibil să se ridice din pat dimineața și începe să aibă gânduri de suicid, poate fi diagnosticat cu ambele afecțiuni.
Multe persoane cu simptome de distimie suferă de afecțiune atât de mult timp încât nu știu ce simte că nu ești deprimat. De fapt, poate nici nu își dau seama că au depresie, considerând că simptomele lor sunt doar o parte a vieții.
Afecțiunea începe adesea în adolescență sau chiar în copilărie, ceea ce contribuie la percepția în rândul persoanelor care suferă că simptomele sunt „normale". Din această cauză, multe persoane cu distimie pot să nu-și raporteze simptomele la medic.
Simptome de distimie: un indiciu de probleme potențial grave?
Lăsată netratată, distimia poate contribui la riscul de a dezvolta o serie de alte probleme. Acestea includ:
Sinucidere
Productivitate scăzută la școală și muncă
Dezvoltarea durerii cronice și a altor probleme medicale
Dezvoltarea altor tulburări de sănătate mintală, inclusiv alte forme de depresie și anxietate, precum și tulburări de personalitate
Dezvoltarea problemelor cu dependența și consumul de substanțe
Dezvoltarea problemelor de relație și a conflictelor familiale
Probleme la școală sau la serviciu
O calitate a vieții în general mai mică
Distimia este asociată cu tipuri specifice de personalități. În special, persoanele cu următoarele caracteristici de personalitate sunt mai susceptibile să sufere de afecțiune:
Pesimist
Autocritic
Având o perspectivă constant negativă
Având o stimă de sine scăzută
Tendința de a depinde excesiv de ceilalți pentru sprijin emoțional
Oamenii prezintă, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta distimie dacă au un istoric familial de depresie sau de orice alt tip de depresie, dacă au cunoscut un eveniment traumatic în viața lor sau dacă au o altă tulburare de sănătate mintală.
-
De ce cancerul la inimă este extrem de rar04.09.2025, 15:50
-
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul04.09.2025, 14:40
-
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer04.09.2025, 13:28
-
Utilizarea telefonului pe toaletă crește riscul de a dezvolta hemoroizi04.09.2025, 11:46
-
Cofeina slăbește efectul antibioticelor04.09.2025, 10:05
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Cele 3 tipuri principale de ADHD. Cum se face diagnosticul
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Dependența: cum recunoști primele semne și ce metode de prevenție funcționează. Tulburări de consum și dependențe comportamentale
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.