Simptomele tulburării de alimentație compulsive. Cum să recapeți controlul asupra apetitului tău
Tulburarea de alimentație compulsivă este o afecțiune serioasă, dar tratabilă, care afectează milioane de oameni și poate duce la episoade recurente de consum...
Tulburarea de alimentație compulsivă este o afecțiune gravă, dar tratabilă, care implică episoade recurente de consum excesiv de alimente, chiar și atunci când nu le este foame. Este o afecțiune gravă, dar tratabilă, care poate duce la disconfort, sentimente de lipsă de control și un sentiment de rușine sau vinovăție.
Episoadele de alimentație compulsivă pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării, ceea ce face crucială identificarea semnelor și simptomelor de chef excesiv și căutarea de ajutor, dacă este necesar. Tulburarea de alimentație compulsivă a fost adăugată la DSM-5 în 2013.
Tipuri de alimentație compulsivă
Supraalimentarea este o problemă comună care poate varia de la indulgența cu felii de pizza până la un film până târziu în noapte. Este important să se facă distincția între supraalimentare și mâncatul excesiv.
Supraalimentarea apare atunci când cineva consumă mai mult decât ar consuma în mod normal în aceleași circumstanțe și în același timp. Binge eating, pe de altă parte, implică consumul unei cantități mari de alimente într-un timp scurt și senzația de lipsă de control.
Supraalimentarea poate varia de la plăcere intensă până la dezgust, în timp ce consumul excesiv de alimente implică consumul unei cantități mari de alimente într-un timp scurt și senzația de lipsă de control.
Supraalimentarea presupune să mănânci mai repede, să pierzi controlul asupra cantității consumate și să ai sentimente de dezgust, regret sau vinovăție după episod. Unele persoane care mănâncă compulsiv se pot simți împinse să mănânce ca și cum ar fi o constrângere care nu poate fi ignorată. De asemenea, aceștia pot ascunde mâncarea în locuri ciudate sau pot fura mâncare de la alții.
O altă diferență cheie între supraalimentare și mâncatul excesiv este că un sentiment de dezgust nu îl face pe un mâncător excesiv să se oprească din mâncat. În schimb, aceștia vor asculta probabil vocea dezgustului și se vor opri din mâncat.
Simptome
Mâncatul compulsiv se caracterizează prin consumul unei cantități mari de alimente într-o perioadă scurtă de timp, senzația de lipsă de control și senzația de sațietate inconfortabilă. Poate implica, de asemenea, mâncatul mai repede decât de obicei, mâncatul atunci când nu este foame, experimentarea unor sentimente de dezgust, vinovăție sau tristețe și mâncatul singur din jenă.
Citește și: Cauzele frecvente ale durerii de umăr: de la leziuni la afecțiuni medicale. Când să mergi la doctor

Foto: Freepik
Diagnostic
Pentru a determina dacă mâncatul în exces este o problemă ocazională sau o problemă serioasă, este important să luați în considerare impactul asupra vieții dumneavoastră.
Pentru a fi diagnosticate cu tulburare de alimentație compulsivă, indivizii trebuie să experimenteze o suferință marcantă, să evite comportamentele compensatorii, cum ar fi epurarea, și să experimenteze cel puțin un episod săptămânal de alimentație compulsivă timp de trei luni. Medicii vor întreba despre comportamentele alimentare recente și trecute pentru a pune un diagnostic.
Severitatea episodului de chef de mâncare variază, unii având simptome mai ușoare și chef de mâncare în jur de o dată pe săptămână, în timp ce alții pot avea simptome mai severe și pot avea chef de 14 sau mai multe ori pe săptămână.
Cauze
Cauzele exacte ale alimentației compulsive rămân necunoscute, dar factorii de risc potențiali includ genetica, istoricul familial, alte afecțiuni psihologice precum depresia, anxietatea sau tulburarea de consum de substanțe, precum și imaginea corporală negativă și un istoric de diete și supraalimentare.
Cercetările sugerează că persoanele care suferă de tulburare de alimentație compulsivă pot avea și alte afecțiuni psihice, cum ar fi depresia, anxietatea sau tulburarea de consum de substanțe.
Tratarea alimentației compulsive
Tulburarea de alimentație compulsivă poate fi gestionată prin diverse tratamente, inclusiv psihoterapie, medicamente sau o combinație a celor două. Terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală sunt tratamente eficiente pentru tulburarea de alimentație compulsivă, concentrându-se pe schimbarea tiparelor de gândire negative care contribuie la comportamente nedorite.
Căutarea unui ajutor profesional din partea unui consilier calificat, cum ar fi un asistent social clinic licențiat sau un psiholog, este crucială pentru a obține controlul asupra mâncatului compulsiv. De asemenea, pot fi prescrise medicamente, cum ar fi antidepresivele, medicamentele anti-anxietate și cele care controlează apetitul.
Pentru a controla sau a preveni consumul excesiv de alimente, recunoașteți semnele de foame, eliminați alimentele care vă provoacă foamea din casă, concentrați-vă asupra alimentelor în timpul mesei, păstrați dispozitivele închise, țineți un jurnal alimentar și evitați plictiseala.
Recunoașteți semnalele de foame și concentrați-vă asupra meselor sănătoase înainte de a vă înfometa excesiv. Eliminați alimentele declanșatoare, păstrați separat timpul mesei și păstrați activitățile de alimentație separate de distrageri. Țineți un jurnal alimentar pentru a urmări tiparele și emoțiile astfel încât să cunoașteți modelele comportamentale din timpul alimentației compulsive.
Ce spune parfumul tău despre cine ești cu adevărat
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile
Cum te trădează mersul. Ce spune despre cum te simți
Ce trebuie să știi dacă ai o cățelușă
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni
Muncești de acasă? Iată cum îți poate afecta sănătatea mintală fără să îți dai seama
Ce înseamnă 6-7, expresia care a cucerit internetul și a devenit Cuvântul Anului 2025
Cum te schimbă căsnicia
Ce spune psihologia despre oamenii care trec rapid peste postările de pe rețelele sociale
EXCLUSIV Lucrul nespus despre tratamentul post-AVC. Ioana Milea: Cum să accept la 26 de ani ideea de moarte?
EXCLUSIV Dependența simțită față de parteneri, subiectul săptămânii la DrPsy - VIDEO
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
EXCLUSIV Radu Leca, mesaj dur pentru cei care folosesc aplicațiile AI de "înviere" a celor decedați
Placebo vs. nocebo: Adevărul șocant despre cum gândurile tale îți pot schimba sănătatea
De cât somn avem nevoie, de fapt? Insomnia poate duce la probleme cardiace. Un psiholog recomandă 6 reguli importante
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Ziua Internațională a Fericirii 2026: bunăstarea în era digitală
De ce singurătatea ar trebui tratată ca o problemă socială. De ce terapia nu este soluția și telefonul nu e adevăratul vinovat
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
