Slăbitul rapid, tratament pentru boala ficatului gras non-alcoolic. Poate ajuta la reducerea riscului de boli de inimă

Boala ficatului gras non-alcoolic este una dintre afecțiunile hepatice cu impact asupra unei părți importante a populației, aproximativ 2% dintre adulți confruntându-se cu aceasta.

Boala ”afectează în principal grupa tânără de vârstă, între 30 și 35 de ani, iar profilul tipic este un pacient sedentar, cu o profesie sedentară, supraponderal sau chiar obez și care are asociate și alte manifestări ale sindromului metabolic, valori mai mari ale tensiunii, glicemie modificată”, potrivit dr. Teodor Bădescu, gastroenterolog.

Boala ficatului gras non-alcoolic apare atunci când grăsimea se acumulează în ficat, provocând inflamație și cicatrizare. Netratată, boala ficatului gras non-alcoolică poate duce la ciroză și poate crește, de asemenea, riscul altor afecțiuni grave de sănătate, cum ar fi bolile de inimă.

În prezent nu există niciun medicament pentru a trata această afecțiune hepatică.

Deoarece grăsimea în ficat este ceea ce provoacă inflamația și cicatrizarea specifică acestei afecțiuni, tratamentul principal actual pentru pacienți este pierderea în greutate.

Astfel, slăbitul rapid nu aduce beneficii doar aspectului fizic, ci și unor afecțiuni care sunt în strânsă legătură cu alimentația nesănătoasă și care are impact major asupra organismului.

Un studiu recent a arătat că pierderea rapidă în greutate obținută prin dieta ”supe și shake-uri”, care este folosită în mod obișnuit pentru a trata obezitatea și diabetul zaharat de tip 2, poate fi capabilă să reducă din severitatea bolii ficatului gras non-alcoolic, notează Science Alert.

Vezi și: 8 sucuri bune pentru sănătate. Susțin creierul și inima și sunt benefice împotriva căderii părului

Ce spune studiul

În cadrul studiului, la care au participat 16 persoane, din care 5 erau femei, cu obezitate, boala ficatului gras non-alcoolic și leziuni hepatice avansate, aceștia au primit timp de 12 săptămâni mese constând în supe, shake-uri și batoane nutritive. Indiferent de produsele primite, aportul caloric a fost același, de 880 de calorii, acoperind întreaga gamă de vitamine și minerale esențiale.

După primele 12 săptămâni, în mod gradual, aceștia au revenit la mâncarea obișnuită, pentru alte 12 săptămâni, sub directa coordonare a unui nutriționist.

14 persoane au finalizat studiul de 24 de săptămâni, iar potrivit sursei menționate, participanții au pierdut în medie 15% din greutatea corporală, semn că au respectat programul de slăbire stabilit la începutul studiului.

Cercetătorii au subliniat că pierderea rapidă în greutate a fost sigură pentru participanți. De altfel, în trecut cura de slăbire rapidă nu era recomandată celor cu boala ficatului gras non-alcoolic din cauza îngrijorărilor legate de siguranța dietei, însă oamenii de știință au precizat că cel mie frecvent efect secundar în rândul participanților a fost constipația, însă aceasta a fost una temporară și de obicei ușoară.

Constipația poate fi cauzată de un aport scăzut de fibre,  în special cele insolubile, care sunt necesare pentru efectuarea unui tranzit intestinal normal.

Scanările au arătat, de asemenea, că majoritatea pacienților au înregistrat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește grăsimea hepatică și markerii inflamației și cicatrizării ficatului.

Slăbitul rapid, mai eficient decât medicația

Acestea sunt unele dintre cele mai mari îmbunătățiri în ceea ce privește severitatea bolii hepatice raportate în cercetările de până acum, apropiindu-se de nivelul de ameliorare observat în cazul pierderii în greutate după o intervenție chirurgicală bariatrică.

Niciun medicament testat nu a prezentat o îmbunătățire atât de mare, mai notează sursa menționată.

De asemenea, cu ajutorul acestei diete au fost îmbunătățite semnificativ hipertensiunea și diabetul de tip 2, fapt ce sugerează că programul poate ajuta la reducerea riscului de boli de inimă, care sunt cele mai comune cauze de deces pentru persoanele cu boala ficatului gras non-alcoolic.

Pe de altă parte, având în vedere că rezultatele provin de la un studiu mic, oamenii de știință susțin că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a testa acest program la o scară mai mare.

”va fi interesant de văzut dacă acest program ar putea fi util pentru pacienții care suferă de forme mai avansate de boli hepatice - cum ar fi ciroza hepatică”, spune Dimitrios Koutoukidis, cercetător la Universitatea din Oxford.

Vezi și: Scleroza multiplă, scleroza în plăci: cauze, simptome, tratament. Mutația genetică ce o provoacă: Un mare entuziasm în cercetare. O nouă pistă potenţială de tratament

Boala ficatului gras non-alcoolic, simptome

În general boala ficatului gras non-alcoolic (steatoză hepatică non-alcoolică) nu dă semne sau simptome, însă când acestea apar pot include:

- mărirea ficatului (hepatomegalie)

- oboseala

- durere în cadranul drept al abdomenului superior.

Posibile semne și simptomele ale bolii hepatice non-alcoolice și ale cirozei includ:

- acumularea de lichid în cavitatea abdominală (ascita)

- vase de sânge mărite vizibile la nivelul pielii

- creșterea în dimensiune a sânilor la bărbați

- mărirea în dimensiune a splinei (splenomegalie)

- înroșirea palmelor

- îngălbenirea mucoaselor ochilor și a pielii (icter), potrivit Cleveland Clinic.

Vezi și: Sportul care ajută menținerea sănătoasă a articulațiilor. La ce trebuie să fiți atenți înainte de plecarea în vacanță. Codorean: Cel mai sigur, dar și cel mai bun