Statul prelungit, peste 10 ore pe zi, poate duce la insuficiență cardiacă. Exercițiile nu anulează complet efectele unui stil de viață sedentar
Statul pe scaun mai mult de 10,6 ore pe zi crește semnificativ riscul de insuficiență cardiacă și deces cardiovascular, chiar și pentru persoanele care practică activitate fizică...
Un nou studiu sugerează că statul pe scaun timp de 10,6 ore sau mai mult pe zi este legat în mod semnificativ de riscul viitor de insuficiență cardiacă și de deces cardiovascular. Acest risc este în continuare crescut la persoanele care îndeplinesc recomandarea de 150 de minute de exerciții moderate până la viguroase pe săptămână.
Estre cunoscut faptul că un stil de viață sedentar dăunează sănătății generale, inclusiv sănătății inimii, și a fost legat de riscurile crescute de insuficiență cardiacă, atac de cord și accident vascular cerebral.
Shaan Khurshid, electrofiziolog cardiac la Massachusetts General Hospital, a declarat că este important să se înțeleagă mai bine modul în care șederea și comportamentul sedentar afectează sănătatea și dacă aceste efecte pot fi atenuate prin exercițiu și activitate fizică.
Studiul a constatat că statul pe scaun mai mult de 10 ore și jumătate pe zi poate fi semnificativ legat de insuficiența cardiacă viitoare și de decesul cardiovascular, chiar și în rândul persoanelor care îndeplinesc recomandarea de 150 de minute de activitate fizică moderată-vigoroasă pe săptămână pentru adulți.
Efectele comportamentului sedentar asupra bolilor cardiovasculare sunt mult mai puțin înțelese, dar dacă se poate stabili mai bine că evitarea comportamentului sedentar excesiv este, de asemenea, importantă, aceasta oferă un alt mijloc prin care putem îmbunătăți potențial sănătatea publică prin modificarea comportamentelor de mișcare.
Care e pragul cel mai periculos
Studiul care a analizat datele de la aproape 90 000 de participanți la UK Biobank a constatat că riscurile de fibrilație atrială și atac de cord, sau infarct miocardic, au crescut în timp.
Riscul a fost minim pentru cei care s-au confruntat cu insuficiență cardiacă sau deces cardiovascular până când timpul lor de sedentarism a depășit aproximativ 10,6 ore în fiecare zi.
Cercetătorii au găsit un „punct de inflexiune” al riscului la acest prag de 10,6 ore, sugerând că evitarea acestui nivel de comportament sedentar poate fi deosebit de importantă pentru riscul de insuficiență cardiacă și mortalitate cardiovasculară. Studiul a fost prezentat la sesiunile științifice 2024 ale Asociației Americane a Inimii.
Studiul realizat de Khurshid și echipa sa a constatat că persoanele care au respectat recomandarea de 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată-vigoroasă sau mai mult și-au redus semnificativ riscurile de fibrilație atrială și atac de cord legate de comportamentul sedentar.
Cu toate acestea, îndeplinirea exercițiului săptămânal recomandat nu a redus riscul crescut de insuficiență cardiacă și de deces cardiovascular. Studiul sugerează că o mare parte sau întregul exces de risc asociat cu comportamentul sedentar este legat de activitatea fizică moderată-vigoroasă insuficientă.
Pentru insuficiența cardiacă și mortalitatea cardiovasculară, asocierile puternice cu riscul crescut au persistat chiar și în rândul persoanelor active, sugerând că excesul de comportament sedentar este asociat cu un risc mai mare dincolo de efectele activității insuficiente.

Foto: Freepik @DC Studio
Implicările evitării acestui stil de viață sedentar
Studiul sugerează că evitarea comportamentului sedentar excesiv este crucială, chiar și pentru cei care fac suficientă mișcare. Cercetătorii recomandă încorporarea timpului de mers pe jos sau în picioare în timpul zilei, cum ar fi utilizarea unui birou în picioare.
Efectele sedentarismului excesiv par a fi „dependente de durată”, fiind importantă reducerea numărului de zile din săptămână în care se depășește pragul de 10,6 ore. Chiar dacă persoanele nu pot evita sedentarismul excesiv în toate zilele, reducerea acestuia în unele zile poate fi utilă.
Studiul a măsurat activitatea fizică timp de o săptămână și are în vedere monitorizarea pe perioade mai lungi. Cercetătorii consideră că acest comportament sedentar poate afecta riscul de îmbolnăvire dincolo de bolile cardiovasculare, astfel încât intenționează să investigheze asociațiile în întregul spectru al sănătății.
Activitatea fizică nu poate repara complet un stil de viață sedentar
Un studiu realizat de Christopher Berg, la MemorialCare Heart and Vascular Institute de la Orange Coast Medical Center, a constatat că nivelurile scăzute de activitate și comportamentul sedentar sunt asociate negativ cu sănătatea metabolică și cardiovasculară.
Studiul sugerează că realocarea minutelor sedentare către activități ușoare sau exerciții fizice poate reduce riscul de boli cardiovasculare. Cu toate acestea, Berg consideră că exercițiile fizice recomandate de orientări nu pot anula complet un stil de viață sedentar.
Christopher Berg crede că cititorii cu o slujbă așezată ar avea mai puțin risc de boli cardiovasculare dacă nu ar face acest lucru. În schimb, reducerea riscului poate fi obținută prin înlocuirea minutelor sedentare cu minute active.
Chiar și pașii mici pot face o diferență cumulativă spre reducerea riscului cardiovascular. Christopher Berg recomandă utilizarea ceasurilor inteligente cu o funcție de reamintire a mișcării, găsirea sau programarea pauzelor de mișcare în timpul zilei de lucru și utilizarea „reprizelor de activitate”, care sunt scurte reprize de activitate pentru a stimula ritmul cardiac. Exemplele includ alergatul pe scări sau efectuarea de burpees sau flotări.
-
Mara Bănică, probleme de sănătate14.02.2026, 12:47
-
De ce este periculos să lași punga de făină deschisă14.02.2026, 11:47
-
EXCLUSIV Coliva, "super-alimentul" de Sâmbăta Morților14.02.2026, 10:28
-
-
Adevărul din spatele suplimentelor care promit să-ți curețe vasele de sânge
Ce se întâmplă cu ritmul cardiac în timpul unui infarct
Care este tensiunea arterială normală?
Fluctuațiile de temperatură dimineața cresc riscul de infarct și AVC
Bacteriile din gură care pot declanșa atacuri de cord
Ghiduri noi pentru colesterol și prevenția bolilor cardiovasculare
EXCLUSIV Infarctul, impact dramatic. Dr. Monica Trofin-Bănescu: Eveniment major cu conotație negativă
Ce trebuie să știi dacă ai burtă. Medicii, semnal de alarmă
Jumătate dintre atacurile de cord nu sunt din cauza arterelor. Care este cauza infarctului
Fluctuațiile tensiunii, impact grav asupra creierului
Cum să previi și să tratezi hipertensiunea, potrivit ghidurilor actualizate
Rutina zilnică ce îți crește tensiunea arterială
EXCLUSIV Chirurgia cardiovasculară. Prof. dr. Victor Costache (SANADOR), la DC Medical și DC News
Valoarea pulsului care trebuie să te alarmeze. Medicii cardiologi avertizează: Suni la 112
EXCLUSIV Cea mai mare problemă cu care se confruntă medicii. Dr. Silviu Dumitrescu recunoaște: Să nu mai ascundem lucrurile
Deficitul de vitamina D crește riscul de infarct
Infarct sau atac de panică? Cum să faci diferența
Aritmia severă: simptome, cauze și tratament pentru bătăi neregulate ale inimii
Schimbări radicale în tratarea colesterolului și riscului cardiovascular
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate
Generațiile născute după 1960, mai expuse riscului de moarte din cauza bolilor cardiovasculare
Boala gravă la care ești expus dacă ești născut după ACEST AN. Riscurile pot fi mortale.
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze
Dieta care îți ucide inima în tăcere. Alimentele care transformă arterele în bombe gata să explodeze.
