Stres, anxietate. Cum le gestionezi, după modelul copiilor
Stresul cotidian poate duce la anxietate ori boli fizice. Un exercițiu de simplu ne poate ajuta să rezistăm la stres. Specialiștii spun să luăm modelul copiilor.
Multe persoane suferă de stres și nu reușesc să îl gestioneze bine. Acest lucru se agravează și duce, în cele din urmă, la afecțiuni fizice. Este deja cunoscut faptul că stresul poate declanșa sau accentua diferite boli.
Specialiștii de la health.harvard.edu recomandă o tehnică de respirat extrem de simplă, care poate să reducă stresul. Este vorba despre respirația abdominală care, chiar dacă nu poate rezolva anxietate profundă, ea funcționează bine ca un instrument pentru a ușura anxietatea și stresul obișuit. În mod regulat, antrenarea abdomenului în actul respirației vă poate ajuta să vă relxați.
Respirați precum copiii care dorm
În md obișnuit, numărul respirațiilor pe zi este de până la 23.000. Cei mai mulți dintre noi, atunc când respirăm tragem aer în piept și, prin urmare, umflăm pieptul și ținem abdomenul ușor încordat. Cum ar trebui să respirăm? „Ca un copil care doarme”, spune dr. Katherine Rosa de la Institutul Benson-Henry for Mind Body Medicine, afiliat la Harvard. "Dacă vă veți uita vreodată la copiii care dorm, veți vedea că toți respiră în burtă, nu în piept. În starea de relaxare, aceasta este cea mai normală cale de a respira", spune ea
Cu toate acestea, majoritatea oamenilor respiră în piept, acesta fiind modul în care reacționăm la stres. „Când simțim o amenințare, răspunsul nostru automat este «luptă sau fugi». Respirăm într-un ritm rapid pentru a lua oxigen suplimentar, pentru a ne alimenta mușchii inimii, astfel încât să putem fugi de pericol”, spune ea, referindu-se la sistemul de apărare intuitiv, aproape involuntar, primitiv.
Specialiștii arată că acesta este un răsuns automat, însă stresul de azi, care ne declanșează aceste reacții nu are nevoie de un astfel de răspuns, pentru a scăpa de prădători. „Amenințările noastre provin acum din stresul e-mailuri, confruntări personale, știri zilnice și blocaje de trafic. Răspunsul organismului gen „luptă sau fugi” este menit să fie o reacție pe termen scurt care vine și trece. Dar astăzi suntem înconjurați de atâția factori de stres, încât rămânem permanent în această stare de tensiune. Nu se oprește și, deseori, nici măcar nu o observăm” spune dr. Rosa.În concluzie, suntem cu toții stresați.
Respirația în burtă, relaxantă
O modalitate de a ne schimba reacția la stresul modern este să învățăm cum să respirăm abdoninal, în loc să respirăm în piept. „Respirația din abdomen stimulează nervul vag, care coboară de la cap în jos pe gât, prin piept și până la colon. Aceasta va activa răspunsul de relaxare, reducând ritmul cardiac și tensiunea arterială și scăzând nivelurile de stres.”
Dacă nu sunteți familiarizat cu acest tip de respirație, încercați acest exercițiu: stați pe un scaun, înclinați-vă înainte și plasați coatele pe genunchi. Apoi respirați în mod natural. "Această poziție vă forțează să respirați din abdomen, astfel încât să obseervați senzația, să puteț face diferența între cele două tipuri de respirație", spune dr. Rosa.
Cum ușurezi stresul
O mică strategie de a vă învăța respirația abdominală, reomandată de dr. Rosa: de fiecare dată când vă simțiți stresați, luați doar trei respirații abdominale lente și controlate. "Este un act simplu, dar acest lucru întrerupe răspunsul numit «luptă sau fugi» și îl pune pe pauză. De-a lungul timpului, respirația abdominală poate tampona rezistența la acest răspuns la stres al organismului, astfel încît să nu mai fiți la fel de sensibili la factorii de stres", spune dr. Rosa.
Pentru a vă ajuta să fiți mai atenți la modelul de respirație, plasați o mână pe burtă și pe cealaltă pe piept. "Mâna de pe piept trebuie să fie liniștită și mâna burtă să se miște ca și cum ai umfla un balon", spune dr. Rosa.
Ea recomandă practicarea respirației abdominale pe tot parcursul zilei, de exemplu o dată pe oră sau de până la 10 până la 15 ori pe zi. "După ce vă obișnuiți, puteți angaja automat respirația abdomenului, ori de câte ori vă confruntați cu un eveniment stresant".
-
-
-
-
Aspirina scade riscul de cancer de colon cu până la 50%13.12.2025, 19:06
-
Șoriciul, aperitivul de sezon pe care nu trebuie să-l ratezi13.12.2025, 18:02
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
