Unii oameni au stări de greață înainte să facă anumite prezentări. Alții experimentează dureri intestinale în momentele de stres maxim.
Stres, intestin. Un articol postat pe site-ul Harvard Health Publishing evidențiază cât de strâns interacționează intestinul și creierul și cum, uneori, se pot influența reciproc. Experții de la Harvard susțin că factorii emoționali și psihosociali joacă un rol în tulburările funcționale gastro-intestinale.
Modul în care un om resimte sau nu stresul la nivelul tractului gastro-intestinal variază. Spre exemplu, o persoană cu boală de reflux gastroesofagian poate avea o senzație de arsură ușoară ocazională în piept, în timp ce alta suferă un disconfort cumplit noapte după noapte. Cum severitatea simptomelor variază, la fel și terapiile, medicamentele, strategiile de intervenție sau chiar operațiile.
Dacă simptomele nu vi se îmbunătățesc, doctorul vă poate pune mai multe întrebări cu privire la istoria medicală și poate efectua unele teste de diagnostic pentru a exclude o cauză. La unii, simptomele se îmbunătățesc de îndată ce un diagnostic grav, precum cancerul, a fost exclus. Însă, uneori, aceste tratamente nu sunt suficiente. O soluție ar fi, susțin specialiștii de la Harvard, terapiile cognitive comportamentale și tehnicile de relaxare.
"Unii oameni sunt reticenți în a accepta rolul factorilor psiho-sociali în boala lor. Dar este important de știut că emoțiile provoacă reacții chimice și fizice reale în organism, care pot duce la durere și disconfort. Terapia comportamentală și tratamentele de reducere a stresului ajută la gestionarea durerii și la îmbunătățirea altor simptome în moduri diferite de modul în care acționează medicamentele. Scopul tuturor terapiilor este de a reduce anxietatea, de a încuraja comportamentele sănătoase și de a ajuta oamenii să facă față durerii și disconfortului stării lor", mai precizează sursa citată.
Află de ce nu ar trebui să mai păstrezi roșiile în frigider. Uite cum să le depozitezi corect pentru a te bucura de aroma lor naturală.
