Un studiu recent dezvăluie că un microbiom intestinal sănătos poate întări rezistența la stres prin reducerea inflamației și îmbunătățirea producției de...
Un nou studiu sugerează o legătură puternică între un microbiom intestinal sănătos și o rezistență mai mare în fața stresului. Un intestin sănătos duce la scăderea inflamației și la o producție mai fiabilă de neurotransmițători. Relația dintre intestin și creier este bidirecțională, deoarece obiceiurile alimentare proaste determinate psihologic pot avea un impact asupra sănătății intestinului.
Menținerea unui microbiom intestinal sănătos implică o dietă sănătoasă, somn și activitate fizică. Stresul este considerat o epidemie, deoarece poate afecta sănătatea mentală și fizică dacă nu este gestionat. Stresul cronic la nivel global a crescut de la aproximativ 20% în 2019 la 35% în 2023.
Reziliența este o calitate care permite unei persoane să răspundă mai eficient la stres prin acceptarea schimbării, tenacitate și recuperare după evenimente dificile. Un studiu UCLA a constatat că persoanele reziliente tind să aibă microbiomi intestinali sănătoși.
Cercetătorii de la Goodman-Luskin Microbiome Center din cadrul UCLA au efectuat un studiu pentru a examina impactul unui intestin nesănătos asupra creierului. Aceștia au intervievat 116 persoane și le-au analizat reziliența prin scanări cerebrale fMRI. Rezultatele au arătat că persoanele reziliente aveau mai puține bacterii inflamatorii și o integritate robustă a barierei intestinale.
Studiul a urmărit să contrasteze cercetările anterioare privind efectele negative ale unui intestin nesănătos asupra creierului. Cercetătorii au utilizat Connor-Davidson Resilience Scale (CDRisc) pentru a evalua reziliența participanților, care include cinci domenii: competența personală, tenacitatea, încrederea în instincte, acceptarea pozitivă a schimbării, controlul și influențele spirituale. Constatările sugerează o interrelație complexă între intestin și creier, în care reziliența aduce beneficii funcției psihologice, emoționale și cognitive.
Foto: Freepik @creativeart
Intestinul și creierul au o relație complexă, microbiomul intestinal jucând un rol în reglarea nivelului de anxietate. Acest studiu evidențiază o nouă legătură cu reziliența noastră, deoarece sănătatea intestinului și integritatea bacteriilor prezente pot avea un impact asupra sănătății mucoasei intestinale și asupra capacității acesteia de a reține nutrienții. Inflamația cronică este legată de tulburările de sănătate mintală, iar reducerea inflamației poate contribui la îmbunătățirea funcției creierului și a stabilității emoționale.
O conexiune directă între intestin și creier se realizează de-a lungul nervului vag, unde intestinul trimite către creier acizi grași cu lanț scurt (SCFA) produși prin fermentarea fibrelor alimentare. SCFA joacă un rol crucial în menținerea sănătății intestinului și pot avea efecte benefice asupra funcției cerebrale și a reglării dispoziției.
Aceștia favorizează producerea de neurotransmițători benefici și reduc inflamația în creier. Serotonina și dopamina sunt doi neurotransmițători produși în intestin, cu 90% și respectiv 50% produși în intestin.
Legătura dintre intestin și creier este un dat, deoarece sentimentul de nevrednicie poate duce la obiceiuri alimentare nesănătoase și bacterii patologice, ceea ce face ca intestinul să se destrame.
Sfaturile lui Routhenstein privind sănătatea intestinală includ o dietă diversificată, bogată în alimente bogate în fibre, precum fructe, legume, fasole, leguminoase și cereale integrale, care susțin un microbiom intestinal sănătos și îmbunătățesc gestionarea stresului.
Ea recomandă, de asemenea, alimente bogate în probiotice și prebiotice care se găsesc în legume precum ceapa, usturoiul, prazul, jicama și sparanghelul. Somnul constant este esențial pentru sănătatea intestinală și mentală, deoarece somnul întrerupt este legat de niveluri mai ridicate de stres. Activitatea fizică sprijină, de asemenea, sănătatea intestinală și beneficiile generale pentru sănătate.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
Alimentele care cresc riscul de a face cel mai mortal tip de cancer. Le consumi aproape zilnic.
Statinele au un efect major asupra ficatului. Pot vindeca o boală gravă.
Acest tip de cancer este din ce în ce mai agresiv. Ocupă locul 2 în Europa.
Acest aliment sănătos poate provoca gaze. Îți afectează digestia și balonează.
Cel mai simplu truc pentru a scăpa de balonare în 10 minute. De ce trebuie să ții cont.
Lista alimentelor pe care ar trebui să le eviți dacă ai reflux gastroesofagian.
Alimentele care îți atacă intestinul. În doar două zile îl afectează complet.
Cel mai mortal tip de cancer este dificil de vindecat. Tratamentele nu sunt eficiente pentru a elimina tumorile.
Aceste trei semen care apar pe piele pot indica boala ficatului gras.
Acest tip de cancer are o evoluție dramatică. Este diagnosticat târziu, iar speranța de viață a pacienților este redusă.
